Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUIMĂCIT
Rezultatele 11 - 14 din aproximativ 14 pentru BUIMĂCIT.
TEȘMENÍT , - Ă , teșmeniți , - te , adj . ( Reg . ; adesea substantivat ) Buimăcit , încurcat , zăpăcit . V.
... TOROPÍ , toropesc , vb . IV . Tranz . A aduce în stare de toropeală ( 1 ) ; a ameți , a buimăci
... și piardă facultatea de a judeca clar ; a ( se ) tulbura la minte , a ( se ) năuci , a ( se ) buimăci . 2. ( Fam . ) A - și pierde sau a face să - și piardă cumpătul , a ( se ) fâstâci , a ( se ...
ZĂPĂCÍT , - Ă , zăpăciți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Tulburat la minte ; buimăcit , năucit , fâstâcit . V.