Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERINȚĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 28 pentru CERINȚĂ.
... DEZIDERÁT , deziderate , s . n . Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple , să se realizeze ; cerință
ESTÉTIC , - Ă , estetici , - ce , subst . , adj . 1. S . f . Știință care studiază legile și categoriile artei , considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului ; ansamblu de probleme privitoare la esența artei , la raporturile ei cu realitatea , la metoda creației artistice , la criteriile și genurile artei . 2. S . n . art . Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică ( 1 ) . 3. Adj . Care aparține esteticii ( 1 ) , privitor la estetică ( 1 ) ; care privește frumosul , care corespunde cerințelor esteticii ( 1 ) ;
... EXIGÉNȚĂ , exigențe , s . f . Faptul de a fi exigent ; ceea ce pretinde cineva de la altul ( și de la sine însuși ) ; pretenție , cerință
LITERÁR , - Ă , literari , - e , adj . Care aparține literaturii , care se referă la literatură , care corespunde cerințelor
... condițiilor corectitudinii gândirii , a formelor și a legilor generale ale raționării corecte . 2. Gândire justă , raționament corect , consecvent și temeinic . 3. Cerință firească , temei rațional , rațiune . II. 1. Adj . Potrivit cu regulile logicii ( I ) ; rațional , just , întemeiat , corect . 2. ( Fiz . , în sintagma ) 3. ( În sintagmele ) Diagramă ( sau ...
MODERNIZÁT , - Ă , modernizați , - te , adj . Adaptat , adus la nivelul exigențelor sau al cerințelor moderne . - V.
MULȚUMITÓR , - OÁRE , mulțumitori , - oare , adj . 1. Care corespunde cerințelor , care produce mulțumire ; satisfăcător ; care convinge , convingător . 2. ( Astăzi rar ; și substantivat ) Care exprimă sau păstrează recunoștință ; recunoscător . [ Var . : ( reg . ) mulțămitór , - oáre adj . ] - Mulțumi + suf . -
NERAȚIONÁL , - Ă , neraționali , - e , adj . 1. Care nu este conform cu principiile și cerințele rațiunii , care nu poate fi înțeles cu ajutorul rațiunii ; irațional ( 1 ) . 2. ( Despre oameni ) Lipsit de judecată , de înțelepciune ( în ceea ce face sau ce spune ) ; necugetat , nechibzuit . 3. Care nu a fost bine gândit , bine chibzuit , care denotă nesocotință . [ Pr . : - ți - o - ] - Ne - +
... NEVÓIE , nevoi , s . f . 1. Ceea ce se cere , se impune să se facă ; trebuință , necesitate , cerință ; spec . chestiune , situație , afacere a cărei rezolvare are caracter urgent , presant . 2. Stare de sărăcie , de lipsă , de mizerie în care se află ...
PLĂCÉRE , plăceri , s . f . 1. Acțiunea de a plăcea și rezultatul ei ; stare afectivă , fundamentală , determinată de satisfacerea unor tendințe , a unor cerințe vitale ; sentiment sau senzație de mulțumire , de bucurie , provocate de ceva care satisface gustul sau dorința noastră . 2. Distracție , petrecere ; desfătare , agrement . 3. Dorință , voie , chef ,
PRETÉNȚIE , pretenții , s . f . 1. Revendicare a unui drept ; drept pe care și - l revendică cineva . 2. Convingere ( nejustificată ) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți ; ( la pl . ) , aere de superioritate , ifose . 3.