Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREDITOARE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 26 pentru CREDITOARE.

CONFUZIE

... orientare ( în diverse probleme ) . 2. ( Jur . ; în forma confuziune ) Stingere a unei obligații prin întrunirea , în aceeași persoană , a calităților de creditor

 

CREANȚĂ

CREÁNȚĂ , creanțe , s . f . Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea , să facă sau să nu facă ceva ; ( concr . ) act care stabilește acest drept . [ Pr . : cre -

 

CREANȚIER

... CREANȚIÉR^2 , - Ă , creanțieri , - e , s . m . și f . ( Rar ) Creditor . [ Pr . : cre - an - ți - er ] . CREANȚIÉR^1 , creanțiere , s . n . Registru în care se ține evidența creanțelor . [ Pr . : cre - an - ți - er ] - Creanță + suf . - ier ...

 

DATORNIC

... Ă , datornici , - ce , s . m . și f . 1. Persoană care are de plătit o datorie ; debitor . 2. ( Rar ) Persoană care are de primit o datorie ; creditor

 

DEBITOR

DEBITÓR , - OÁRE , debitori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre sume de bani ) Care se găsește la debitul ^2 unui cont ; datorat . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană fizică sau juridică ) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani ;

 

EXIGIBIL

... EXIGÍBIL , - Ă , exigibili , - e , adj . ( Despre obligații bănești ) A cărei executare poate fi cerută de îndată de către creditor

 

FIDEIUSIUNE

FIDEIUSIÚNE s . f . Contract prin care o persoană se angajează în fața creditorului să execute obligația debitorului în cazul când acesta nu ar executa - o el însuși în termen . [ Pr . : - iu - si -

 

INCASO

... INCÁSO s . n . sg . Sistem de decontare prin care , din însărcinarea unui creditor și pe baza unui efect , a unei polițe etc . a acestuia , banca încasează în contul lui o sumă de bani de ...

 

INSESIZABIL

INSESIZÁBIL , - Ă , insesizabili , - e , adj . 1. Care nu poate fi sesizat , nesesizabil ; p . ext . imperceptibil . 2. ( Jur . ; despre lucruri sau despre drepturi ) Care nu poate fi urmărit de către creditorii titularului lucrului sau

 

IPOTECĂ

IPOTÉCĂ , ipoteci , s . f . Drept real pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanție de la debitor , în cazul când acesta nu își plătește în termen

 

IPOTECAR

... IPOTECÁR , - Ă , ipotecari , - e , adj . 1. ( Despre o creanță , un creditor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>