Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESFIINȚA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 20 pentru DESFIINȚA.

DESTRUCTURA

... DESTRUCTURÁ , destructurez , vb . I . Tranz . A desființa

 

DESTRUCTURAT

DESTRUCTURÁT , - Ă , destructurati , - te , adj . Care are structura desființată . - V.

 

DEZMEMBRA

... refl . A ( se ) descompune , a ( se ) împărți , a ( se ) desface în mai multe părți ; p . ext . a ( se ) desființa

 

DIZOLVA

... o substanță solidă , lichidă sau gazoasă să se disperseze în altă substanță ( lichidă ) , spre a forma împreună o soluție . 2. A desființa

 

ERADICA

... ERADICÁ , eradíc , vb . I . Tranz . A smulge din rădăcini , a dezrădăcina ; p . ext . a stârpi , a desființa

 

NIMICI

... Tranz . A face să nu mai existe , a reduce la nimic ( omorând , distrugând , lichidând ) ; a distruge , a desființa

 

REZOLUTORIU

REZOLUTÓRIU , - IE , rezolutorii , adj . ( Jur . ) Care provoacă anularea unui act , care

 

SUPRIMA

... I . Tranz . 1. A face să dispară ; a înlătura , a elimina , a anula . 2. A desființa

 

SURPA

... Tranz . Fig . A răsturna pe cineva dintr - o situație privilegiată ; a submina , a săpa ; p . ext . a desființa

 

TOPI

... șterge , a se estompa ; a . se risipi . 6. Tranz . Fig . A distruge , a nimici , a desființa

 

<<< Anterioarele