Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FILOZOFIC
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 108 pentru FILOZOFIC.
AXIOLOGÍE s . f . Disciplină filozofică având drept obiectiv studiul valorilor ( morale ) . [ Pr . : - xi -
CAUZALÍSM s . n . Concepție filozofică bazată pe cauzalitate . [ Pr . : ca -
CAZUALÍSM s . n . Concepție filozofică conform căreia dezvoltarea lumii , ca și ordinea în care se succedă evenimentele , se datoresc hazardului . [ Pr . : - zu -
CÍNIC , - Ă , cinici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care dă pe față , cu sânge rece , fapte sau gânduri condamnabile , care calcă , fără sfială , regulile moralei , de conviețuire socială și de bună - cuviință ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care trădează , exprimă asemenea atitudini . 2. ( În sintagmele ) Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică , care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură . Filozof cinic ( și substantivat ) = adept al filozofiei
... CIRENÁIC , - Ă , cirenaici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( În sintagma ) Școala cirenaică = curent filozofic din Grecia antică ce susținea că scopul esențial al vieții ar fi cultivarea rațională a plăcerilor . 2. S . m . Adept al școlii cirenaice ...
CONȘTIÍNȚĂ , conștiințe , ( rar ) s . f . 1. ( Fil . ) Sentiment , intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență ; p . ext . cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său . 2. Faptul de a - și da seama ; înțelegere . 3. ( În opoziție cu existența , materia ) Gândire , spirit . 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită . 5. ( În sintagma ) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă , filozofică etc . [ Pr . : - ști -
CONCÉPȚIE , concepții , s . f . 1. Felul de a vedea sau ansamblu de păreri , de idei cu privire la probleme filozofice , științifice , tehnice , literare etc . 2. Proces prin care ia ființă un nou individ animal , în urma fecundării ovulului de către spermatozoid ; procreare , zămislire ( a unui copil ) . [ Var . : concepțiúne s .
CONFUCIANÍSM s . n . Doctrina filozofică , etică și social - politică a lui Confucius și a urmașilor lui . [ Pr . : - ci -
... COREALITÁTE s . f . Concept estetic și filozofic
CRITICÍSM s . n . 1. Denumire dată de Kant și de adepții săi propriei lor doctrine filozofice , care considera că orice filozofie și orice cunoaștere trebuie precedată de o " critică " a capacității de cunoaștere însăși . 2. Tendință exagerată de a
DIALÉCTIC , - Ă , dialectici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. ( În filozofia marxistă ) Teorie generală și metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul descoperirii adevărului . 2. ( În filozofia antică ) Artă de a discuta în contradictoriu , în scopul ajungerii la adevăr . 3. ( În evul mediu ) Logică formală . II. Adj . Care este conform cu dialectica ( I ) sau care o confirmă ; care se bazează pe dialectică ; care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii . [ Pr . : di -