Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IPOCRITĂ
Rezultatele 11 - 17 din aproximativ 17 pentru IPOCRITĂ.
... IPOCRIZÍE , ipocrizii , s . f . Atitudinea celui ipocrit
LINGUȘÍ , lingușesc , vb . IV . Tranz . și refl . A căuta să câștige bunăvoința , favoarea etc . cuiva satisfăcându - i vanitatea , a se pune bine cu cineva prin atitudini și vorbe măgulitoare la adresa lui , prin laude exagerate și ipocrite ; a flata , a măguli , a
MASCARÁDĂ , mascarade , s . f . 1. Acțiune sau atitudine falsă , ipocrită ; prefăcătorie , înșelătorie , farsă ; înscenare . 2. ( Înv . ) Bal mascat ; grup de oameni
... Care este ( format din elemente ) de tot felul , care este amestecat , variat , felurit ( și adesea eterogen ) ; pestrițat . Lume pestriță . 3. Fig . ( Pop . și fam . ) Prefăcut , ipocrit
... PREFĂCÚT , - Ă , prefăcuți , - te , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Fățarnic , viclean , ipocrit
... adj . 1. ( Înv . ; adesea substantivat ) Care a fost excomunicat , anatemizat , blestemat ; eretic ; p . ext . păgân , necredincios . 2. ( Reg . ; adesea substantivat ) Ticălos , rău , păcătos , ipocrit
... VICLEÁN , - Ă , vicleni , - e , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care se poartă , vorbește fără sinceritate , ascunzându - și adevăratele intenții ( reprobabile ) ; fățarnic , ipocrit