Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JEFUIT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 28 pentru JEFUIT.

GLOBI

... GLOBÍ , globesc , vb . IV . Tranz . 1. A aplica cuiva o gloabă ( 2 ) . 2. ( Înv . și reg . ) A prăda , a jefui

 

HAIDUC

HAIDÚC , haiduci , s . m . 1. Om care , răzvrătindu - se împotriva asupririi , își părăsea casa și trăia în păduri , singur sau în cete , jefuind pe bogați și ajutând pe săraci ; haramin . 2. ( Înv . ) Soldat

 

JĂPCAN

JĂPCÁN , jăpcani , s . m . ( Rar ) Om hrăpăreț , care jefuiește ( 2 ) . - Japcă + suf . -

 

JECMĂNI

... JECMĂNÍ , jecmănesc vb . IV . tranz . A jefui

 

JECUI

... JECUÍ vb . IV . v . jefui

 

JUMULI

... pasăre ; a curăța de pene , de fulgi o pasăre tăiată . 2. Fig . A estorca pe cineva ( de bani ) ; a jefui

 

JUMULIT

JUMULÍT^2 , - Ă , jumuliți , - te , adj . 1. ( Despre păsări ) Curățat de pene sau de fulgi ; cu penele căzute , năpârlit . 2. Fig . Estorcat ( de bani ) jefuit , escrocat . - JUMULÍT^1 s . n . Jumulire , jumuleală . - V.

 

JUPUI

... de pe o parte a corpului ; a beli . 2. Fig . A lua cuiva tot ce are ; a jefui

 

PLENUI

... PLENUÍ , plenuiesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . și pop . ) A jefui

 

PRĂDĂTOR

PRĂDĂTÓR , - OÁRE , prădători , - oare , s . m . și f . 1. ( Rar ) Persoană care pradă , care jefuiește ; jefuitor ; hoț . 2. ( Reg . ) Om risipitor , cheltuitor . - Prăda + suf . -

 

PRĂDAT

PRĂDÁT^2 , - Ă , prădați , - te , adj . Jefuit , devastat ; furat ( de bunuri de preț ) . - V. prăda . PRĂDÁT^1 s . n . Prădare . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>