Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGA CĂRȚI

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 25 pentru LEGA CĂRȚI.

ȘI

ȘI adv . , conj . A. Adv . ( Stă înaintea părții de vorbire la care se referă ; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse , stă între auxiliar , pron . refl . etc . și verb ) I. ( Cu sens modal ) 1. Chiar , în adevăr , cu adevărat . 2. Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea . Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4. ( În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă a coordonării copulative ) 1. ( Leagă două părți de același fel ale unei propoziții ) Este voinic și tânăr . 2. ( Împreună cu prep . " cu " exprimă relația operației matematice a adunării ) Plus . Doi și cu trei fac cinci . 3. ( Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă ...

 

CANT

CANT , canturi , s . n . 1. Muchie , latură a unor obiecte . 2. Parte a copertei de carton care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate , ale unui caiet sau ale unui registru . 3. Margine , muchie a suprafeței de alunecare a

 

COPERTA

... COPERTÁ , copertez , vb . I . Tranz . A pune copertele la o carte , la un caiet ; a lega

 

SĂU

SĂU , SA , săi , sale , pron . pos . , adj . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " când este pronume , când stă , ca adjectiv , pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt ) 1. Pron . pos . ( Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește , precum și numele acestuia ) Costumul meu se aseamănă cu al său . 2. Adj . pos . Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr - o relație de proprietate . Cartea sa . 3. Pron . pos . ( La m . pl . ) Familia , rudele , prietenii etc . persoanei despre care se vorbește ; ( la m . sg . ) soțul persoanei despre care se vorbește . Au venit ai săi la mine . 4. Adj . pos . Care arată o dependență , o filiație , o înrudire etc . cu persoana despre care se vorbește . Sora sa . 5. Pron . pos . ( La f . pl . ) Treburile , preocupările , obiceiurile , spusele persoanei despre care se vorbește . Dintr - ale sale nu - l poate scoate nimeni . 6. Adj . pos . Care este spus , făcut , suportat etc . de cel despre care se vorbește . Durerea sa . [ Reg . și fam . , enclitic : - so , - su , -

 

CARTONAT

... CARTONÁT , - Ă , cartonați , - te , adj . ( Despre o carte

 

CODICE

... CÓDICE , codice , s . n . 1. Reunire de table cerate , reprezentând cea mai veche formă de carte la romani . 2. Culegere ( manuscrisă ) de legi , de documente medievale sau , p . ext . de orice texte vechi ( medievale ) , de obicei cu conținut variat [ Var : códex ...

 

COTOR

COTÓR , cotoare , ( 1 , 2 ) s . n . , cotori , ( 3 ) s . m . 1. S . n . Tulpină , lujer ( la legume și la plante erbacee ) care susține frunzele , fructul sau florile . 2. S . n . Parte , loc unde se leagă sau unde se cos foile unei cărți , ale unui registru , ale unui caiet etc . 3. S . m . ( La ființe ; rar ) Partea dinspre rădăcină a unei pene , a unei cozi sau a unui fir de păr . - Et .

 

BROȘA

... BROȘÁ , broșez , vb . I . Tranz . 1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri , ale unei cărți , ale unui caiet etc . ( punându - le într - o copertă moale ) . 2. A prelucra prin ...

 

COLIȚĂ

... COLÍȚĂ , colițe , s . f . 1. Coală de carte sau de revistă , tipărită și fălțuită , înainte de a fi legată sau broșată ; fasciculă . 2. Mică coală de hârtie pe care sunt tipărite ...

 

PONT

PONT ^2 , ponturi , s . n . I. 1. ( Fam . ) Aluzie răutăcioasă , ironie , împunsătură . 2. ( În limbajul jucătorilor de cărți ) Numele uneia dintre cărțile de joc ( considerată de obicei cu cea mai mare valoare ) ; p . ext . prilej favorabil ( la joc ) . II. ( Înv . ) 1. Punct ( în spațiu sau în timp ) ; limită . 2. Articol , paragraf dintr - o lege , dintr - un statut , dintr - o convenție ; p . ext . legea , statutul etc . respectiv . 3. Problemă sau parte a unei probleme în discuție ; idee , principiu care stă la baza unei discuții ; punct . PONT ^1 , ponți , s . m . ( La unele jocuri de noroc ) Pontator ^

 

BROȘAT

BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu cojile sau foile așezate și legate împreună ( într - o copertă moale ) . - V. broșa . BROȘÁT^1 s . n . Broșare . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>