Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LILIACHIU

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 25 pentru LILIACHIU.

LILA

... LILÁ adj . invar . ( Livr . ) Violet , liliachiu

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

NĂUT

NĂÚT s . m . Plantă din familia leguminoaselor , cu frunze compuse , flori liliachii sau albe și fructe păstăi , care conțin semințe de formă sferică neregulată ( Cicer

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PIEDICĂ

PIÉDICĂ , piedici , s . f . 1. Factor care împiedică realizarea unui țel , care stă în calea unei acțiuni : stavilă , obstacol , impediment : dificultate , greutate . 2. ( Concr . ) Unealtă , dispozitiv , instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mișcării unui sistem tehnic , pentru blocarea unui organ mobil al acestuia , la sprijinirea sau la susținere etc . 3. ( Bot . ; în compusul ) Piedica - vântului = plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu frunze alungite , cu flori liliachii și albăstrii ( Lathyrus hirsutus ) . [ Var . : piédecă s .

 

PRIMULĂ

PRÍMULĂ , primule , s . f . Plantă ornamentală din familia primulaceelor , cu flori liliachii sau purpurii ( Primula obconica ) . [ Acc . și :

 

ROINIȚĂ

RÓINIȚĂ^2 , roinițe , s . f . Plantă erbacee perenă , cu flori albe ori liliachii cu miros plăcut , mult căutate de albine , cu frunze ovale întrebuințate în medicină pentru calitățile lor stimulente și antispasmodice ; mătăciună , melisă ( Melissa officinalis ) . - Roi ^2 + suf . - niță . RÓINIȚĂ^1 , roinițe , s . f . ( Pop . ) Stup mic portativ cu care se prinde un roi ^2

 

RUIN

RUÍN s . m . Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri , cu frunze opuse , lucioase și cu flori liliachii , roșietice sau albe , dispuse în capitule sferice la vârful lujerilor ( Succisa

 

SĂGEȚICĂ

SĂGEȚÍCĂ , săgețele , s . f . 1. Diminutiv al lui săgeată . 2. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu flori mari , albastre , liliachii sau albe , dispuse câte două la vârful unui peduncul lung ( Geranium pratense ) . - Săgeată + suf . -

 

STÂNJENIU

... STÂNJENÍU , - ÍE , stânjenii , adj . ( Rar ) Liliachiu

 

UNT

UNT s . n . 1. Grăsime naturală , solidă , extrasă din lapte și folosită ca aliment . 2. Compus : untul - vacii = plantă erbacee cu doi tuberculi , cu frunze lanceolate și cu flori liliachii , purpurii , roz sau albe , dispuse în ciorchine la vârful tulpinii ; untișor ( Orchis

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>