Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂCINARE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 20 pentru MĂCINARE.
... MĂCINÁT^2 , - Ă , măcinați , - te , adj . Prefăcut în făină ; prefăcut în pulbere . V. măcina . MĂCINÁT^1 s . n . Măcinare
... MĂCINÍȘ , măcinișuri , s . n . Măcinare
MĂSEÁ , măsele , s . f . 1. Fiecare dintre dinții mari ( terminați cu o suprafață plată ) fixați în partea posterioară a maxilarelor , după canini , la om și la unele animale , servind la zdrobirea și la măcinarea alimentelor ; molar ^1 . 2. Compus : ( Bot . ) măseaua - ciutei = mică plantă erbacee din familia liliaceelor , cu flori roșii , cu frunze pătate roșu - brun ( Erythronium dens canis ) . 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte asemănătoare , ca formă sau ca funcție , cu măseaua ( 1 ) ( la roata morii , la grindeiul de la piuă , la grapă , leucă , tălpile saniei , bocanci
MOÁRĂ , mori , s . f . 1. Instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor ; clădire , construcție prevăzută cu asemenea instalații . 2. Mașină de lucru sau instalație folosită pentru mărunțirea fină a unor materiale tari ( minereuri , cărbuni , produse ale industriei chimice etc . ) ; clădire , construcție prevăzută cu asemenea mașini sau instalații . 3. ( Înv . ) Fabrică ( în care materia primă era mărunțită , zdrobită , frământată ) . 4. ( Reg . ) Jocul de
MOLÁR^2 , - Ă , molari , - e , adj . ( Chim . ) Care aparține molului ^1 , privitor la mol ^1 . MOLÁR^1 , molari , adj . Dinte molar ( În sintagma ) ( și substantivat , m . ) = dinte mare cu suprafața lată , cu mai multe rădăcini , care servește la sfărâmarea și măcinarea alimentelor ;
... MORĂRÍT s . n . 1. Meseria morarului ; morărie . 2. Operație de măcinare
PÁSTĂ , paste , s . f . Materie densă cu aspect omogen , rezultată de obicei din măcinarea unor substanțe și din amestecul lor ( cu un lichid ) până la obținerea consistenței
RAFINÓR ( 1 ) , rafinori , s . m . , ( 2 ) rafinoare , s . n . 1. S . m . Muncitor calificat pentru operațiile de rafinare ; rafinator ( 1 ) . 2. S . n . Mașină folosită la măcinarea semifabricatelor lânoase ori a pastei de hârtie ; rafinator (
... Tranz . ( Reg . ) A morfoli ceva în gură . 4. Tranz . și refl . A ( se ) distruge printr - o acțiune lentă și îndelungată de măcinare , de frecare ; a ( se ) toci , a ( se ) uza printr - o întrebuințare îndelungată . 5. Refl . Fig . ( Rar ) A se ciopli ...
... SURPÁ , surp , vb . I . 1. Refl . ( Despre maluri , povârnișuri etc . ; la pers . 3 ) A se prăbuși prin măcinare ; ( despre ziduri , clădiri ) a se dărâma , a se prăvăli , a se nărui . 2. Tranz . Fig . A răsturna ...