Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAGISTRAT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 28 pentru MAGISTRAT.
... EDÍCT , edicte , s . n . 1. ( În Roma antică ) Act prin care un magistrat făcea cunoscute normele de drept și formele juridice aplicate în timpul magistraturii lui . 2. ( În antichitate și în evul mediu ) Decret important cu caracter normativ ...
... EDÍL , edili , s . m . 1. ( În antichitatea romană ) Magistrat care supraveghea edificiile și instalațiile publice , care se ocupa de aprovizionare , de organizarea jocurilor etc . 2. ( Adesea fig . ) Persoană care face parte din conducerea administrativă ...
ÉFOR , efori , s . m . 1. Membru în consiliul de conducere al unei eforii ; epitrop . 2. Nume dat în Sparta antică fiecăruia din cei cinci magistrați cu largi atribuții în politica internă și externă a
... EPONÍM , - Ă , eponimi , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Magistrat
FÁSCIE^1 , fascii , s . f . l . ( La pl . ) Mănunchi de nuiele de mesteacăn , legat cu o curea , având la mijloc , în partea superioară , o secure și purtat de lictorii care însoțeau pe unii magistrați romani . 2. Fascină . FÁSCIE^2 , fascii , s . f . ( Anat . ) Foiță care acoperă mușchii sau alte regiuni
GONFALONIÉR , gonfalonieri , s . m . 1. Purtătorul steagului sau insignelor unui stat , unui oraș , unei instituții în vechile republici italiene . 2. Numele unor magistrați superiori din vechile republici
PREFECTÚRĂ , prefecturi , s . f . 1. ( În Roma antică ) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a - și alege magistrați . 2. Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc suprem dintr - un județ , reprezentând aici puterea centrală ; clădire în care își are sediul această instituție . 3. Funcția de prefect ; timpul cât prefectul își exercită această
... PRÉTOR , pretori , s . m . 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare ( și care adesea guverna o provincie romană ) . 2. ( În vechea armată ) Persoană numită pe lângă marile unități militare , cu atribuții ...
... PROCHÉSTOR , prochestori , s . m . Magistrat
... PROCÓNSUL , proconsuli , s . m . Magistrat
... PROCURATÓR , procuratori , s . m . 1. Magistrat roman , ales de obicei dintre liberți , însărcinat cu strângerea dărilor și cu conducerea provinciilor imperiale . 2. Înalt demnitar în republicile Veneției și Genovei , în evul ...