Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MELODIC
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru MELODIC.
HETEROFONÍE , heterofonii , s . f . Deviere incidentală de la linia melodică de bază în cazul suprapunerii a două sau a mai multor voci care intonează aceeași melodie . [ Var . : eterofoníe s .
... LÁITMOTIV , laitmotive , s . n . Motiv ritmic , melodic sau armonic dintr - o compoziție muzicală , care caracterizează un personaj , o situație etc . și care revine ori de câte ori apare în scenă personajul sau ...
... MELODÍST , - Ă , melodiști , - ste , s . m . și f . Compozitor de melodii ; muzician care concepe melodia ca element esențial în muzică ; compozitor la care predomină elementul melodic
... MÉLOS s . n . 1. Melodie , cântec ; p . ext . muzică . 2. Aspectul cantabil , melodic
... MORDÁNT , - Ă , mordanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . ( Rar ; despre note muzicale ) Care se execută printr - un mic ornament melodic
... MUREȘEÁNCĂ , mureșence , s . f . 1. Femeie care locuiește în regiunea Mureșului sau este originară din această regiune . 2. ( Art . ) Numele unui dans popular ; melodic
... MURGULÉȚ , murguleți , s . m . 1. Diminutiv al lui murg ^2 ( 2 ) ; murgușor . 2. ( Art . ) Numele unui dans popular din Muntenia , cu ritm vioi ; melodic
ORNAMÉNT , ornamente , s . n . 1. Detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a - l înfrumuseța ; accesoriu , element decorativ folosit în artele plastice , în arhitectură , în tipografie pentru a întregi o compoziție și a - i reliefa semnificația . 2. Notă sau grup de note muzicale care se adaugă la o melodie , pentru a - i reliefa conturul , pentru a - i împodobi linia melodică ; semnul muzical
ORNAMÉNTICĂ s . f . 1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe și a dispune ornamentele în arhitectură și în arta aplicată . 2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil . 3. ( Muz . ) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică
... OSTINÁTO s . n . ( Muz . ) Procedeu care constă în revenirea stăruitoare a unui motiv melodic
POLIRITMÍE , poliritmii , s . f . Combinație de linii melodice cu structuri ritmice diferite care evoluează