Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINEREU
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 89 pentru MINEREU.
ȘTEAMP , șteampuri , s . n . Mașină de lucru folosită în trecut pentru sfărâmarea minereurilor (
ȘTEMPĂRÍ , ștempăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A sfărâma cu șteampul minereul scos din
ȘTURȚ , șturțuri , s . n . ( Reg . ) 1. Loc unde se depozitează minereul care urmează să fie prelucrat sau deșeurile ; p . ext . materialul depozitat în acest loc . 2. Semifabricat plat care reprezintă un stadiu intermediar între placa - semifabricat și tabla
... ABATÁJ , abataje , s . n . 1. Operație de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr - un zăcământ ; p . ext . loc unde se execută această operație . 2. Operație de doborâre a arborilor ...
ACTÍNIU s . n . Element radioactiv descoperit în minereurile din care s - a extras
ACTIVÁNT , - Ă , activanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . , s . m . Activator . 2. S . m . Reactiv anorganic folosit în flotația
ALUVIONÁRE s . f . 1. Formare de aluviuni . 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într - un jgheab orizontal , în ordinea greutății lor specifice . [ Pr . : - vi - o - ] - După fr .
... ARGENTÍT s . n . Minereu
... AZBÉST s . n . Minereu
... AZURÍT , azuriți , s . m . Carbonat natural de cupru , cristalizat , de culoare albastră , întrebuințat ca piatră de ornament , ca materie colorantă și ca minereu
... BAUXÍTĂ , bauxite , s . f . Oxid de aluminiu care se găsește în natură ca minereu