Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIROSI
Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru MIROSI.
MIRÓS , mirosuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) miroase , s . n . l . Unul dintre cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii și unele animale , prin care organismul primește informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe care emană vapori ; capacitate de a percepe și deosebi aceste emanații ; olfacție . 2. Emanație plăcută sau neplăcută pe care o exală unele corpuri ; proprietate a unor substanțe de a produce asemenea emanații ; senzație pe care o produce această emanație asupra simțului olfactiv . 3. ( Mai ales la pl . ) Condiment , mirodenie . [ Acc . și :
... MIROSITÓR , - OÁRE , mirositori , - oare , adj . Care are ( și răspândește ) un miros ( 2 ) ; odorific . - Mirosi
... MUȘINÁ , pers . 3 múșină , vb . I. Tranz . și intranz . ( Reg . ; despre unele animale ) A adulmeca , a mirosi
PARFUMÁT , - Ă , parfumați , - te , adj . 1. ( Adesea fig . ) Care răspândește parfum ( 1 ) , care miroase frumos ; înmiresmat . 2. Impregnat cu parfum ( 2 ) . [ Var . : ( înv . ) profumát , - ă
... PUȚÍ , put , vb . IV . Intranz . A răspândi un miros greu , neplăcut ; a mirosi
PUCIÓS , - OÁSĂ , pucioși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Înv . și pop . ) Care miroase urât ( a sulf ) ; puturos . 2. S . f . ( Pop . )
PUTUROȘÉNIE , puturoșenii , s . f . 1. Ceea ce miroase urât , ceea ce răspândește un miros greu ; miros greu , urât , răspândit de ceva sau de cineva . 2. Trândăvie ,
PUTURÓS , - OÁSĂ , puturoși , - oase , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care miroase urât , care răspândește un miros neplăcut ; p . ext . murdar , neîngrijit . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) leneș , trândav . 3. S . f . ( Bot . ) Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu inflorescență deasă ; ( reg . ) cerențel , ridichioară ( Diplotaxis tenuifolia ) . - Putoare + suf . -