Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MISIUNE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 40 pentru MISIUNE.

DESĂRCINA

... DESĂRCINÁ , desărcinéz , vb . I . Tranz . A elibera pe cineva de o îndatorire , de o misiune

 

DESANT

DESÁNT , desanturi , s . n . 1. Trupe parașutate sau debarcate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă . 2. Trupe de infanterie transportate , în timpul luptei , pe

 

DETAȘAMENT

... DETAȘAMÉNT , detașamente , s . n . 1. Grup de subunități sau de unități militare reunite temporar sub o comandă unică pentru a îndeplini o misiune

 

DIPLOMAT

DIPLOMÁT^2 , - Ă , diplomați , - te , subst . , adj . I. 1. S . m . și f . Persoană oficială care are misiunea de a întreține relații cu reprezentanții oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său . 2. S . m . și f . Persoană care știe cum să trateze o afacere , cum să se comporte într - o situație ( pentru a - și atinge scopurile ) . 3. Adj . Care este abil , subtil , șiret în relațiile sociale ; care arată , trădează abilitate , subtilitate , șiretenie ; diplomatie^2 . II. S . n . Prăjitură preparată dintr - o cremă aromată cu rom peste care se adaugă frișcă și fructe zaharisite . DIPLOMÁT^1 , - Ă , diplomați , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a obținut o

 

EȘALON

... EȘALÓN , eșaloane , s . n . 1. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unități militare , destinate să îndeplinească o misiune

 

ESCORTOR

... ESCORTÓR , escortoare , s . n . Navă sau avion cu misiune

 

EXTERITORIALITATE

EXTERITORIALITÁTE s . f . Situație juridică în care se consideră că se află misiunile diplomatice ( ambasadele , legațiile , persoanele etc . ) ale unui stat străin , ca și când ele ar continua să fie situate pe teritoriul statului lor național . [ Pr . : - ri -

 

GONACI

GONÁCI , gonaci , s . m . 1. ( Pop . ) Hăitaș ^2 . 2. ( Rar ) Cal sprinten , care fuge repede . 3. Călăreț ușor înarmat în vechea armată , care de obicei îndeplinea misiuni de cercetare . - Goni + suf . - aci . Cf . bg . %

 

IMBROHOR

IMBROHÓR , imbrohori , s . m . Persoană trimisă de sultan în țările noastre cu înalte misiuni

 

MENIRE

... MENÍRE , meniri , s . f . Acțiunea de a meni și rezultatul ei ; misiune

 

MENIT

MENÍT , - Ă , meniți , - te , adj . 1. Care are menirea , rostul , misiunea , sarcina ( de a . . . ) ; care are scopul ( să . . . ) ; hotărât , sortit , destinat , ursit , predestinat . 2. ( În credințe și superstiții ) Descântat ; vrăjit ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>