Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MONTAT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 129 pentru MONTAT.

ȘEZLONG

ȘEZLÓNG , șezlonguri , s . n . Scaun pliabil pe al cărui schelet de lemn sau de metal este montată o pânză și al cărui spătar mobil se poate înclina după

 

ȘICANĂ

ȘICÁNĂ , șicane , s . f . 1. Acțiune prin care cineva sâcâie , agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite ; sâcâială fără motiv . 2. Obstacol ( de forme diferite ) montat pe circuitul unui fluid pentru a - i micșora viteza , pentru a - i imprima un drum ocolit sau pentru a - i uniformiza debitul , dându - i astfel posibilitatea să se răcească , să depună suspensiile pe care le poartă

 

ȘINĂ

ȘÍNĂ , șine , s . f . 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți ( tren , tramvai ) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr - o instalație tehnică . 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de

 

ȘUBER

ȘÚBER , șubere , s . n . 1. ( Tehn . ) Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze . 2. ( Min . ) Dispozitiv în formă de pâlnie , prevăzut cu un organ de reglare , montat la capătul inferior al unui rostogol , prin care alunecă materialul care se încarcă în

 

AGITATOR

AGITATÓR , - OÁRE , agitatori , - oare , s . m . și f . , s . n . I. S . m . și f . Persoană care face agitație ( politică ) în vederea unei acțiuni . II. S . n . 1. ( Chim . ) Dispozitiv sau aparat care servește la amestecarea substanțelor solide sau fluide în vederea omogenizării lor . 2. Organ de mașină montat în rezervoarele mașinilor de stropit , de prăfuit , de împrăștiat îngrășăminte , de semănat

 

ARBORA

... arborez vb . I . Tranz . 1. A înălța un steag , un pavilion pe o clădire , pe catargul unei nave etc . 2. A monta

 

ARIE

ÁRIE^1 , arii , s . f . 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele ; arman . 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așează cărămizile la uscat , se montează unele elemente de construcții , se prepară betonul etc . ÁRIE^2 , arii , s . f . 1. ( Mat . ) Măsură a unei suprafețe ( exprimată în valori numerice ) . Aria cercului . 2. ( Suprafață , teritoriu considerat ca ) zonă de răspândire a unui fenomen , a unui grup de plante sau de animale etc . ÁRIE^3 , arii , s . f . Compoziție muzicală vocală ( cu acompaniament de orchestră , de pian etc . ) care face parte dintr - o operă , operetă

 

ARMĂTURĂ

ARMĂTÚRĂ , armături , s . f . 1. Totalitatea barelor metalice prinse între ele care întăresc o construcție ( de beton armat ) . 2. Totalitatea pieselor metalice ale unei instalații alcătuite din țevi sau conducte . 3. Totalitatea aparatelor și dispozitivelor de comandă , de control , de siguranță etc . , montate la o instalație , la o mașină etc . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Armătură bucală = totalitatea pieselor anatomice care alcătuiesc aparatul bucal al insectelor și

 

AUTOCISTERNĂ

AUTOCISTÉRNĂ , autocisterne , s . f . Automobil prevăzut cu o cisternă ( montată pe șasiu ) . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 +

 

AUTOMACARA

AUTOMACARÁ , automacarale , s . f . Macara montată pe șasiul unui autocamion . [ Pr : a - u - ] - Auto ^2 +

 

AUTOPOMPĂ

AUTOPÓMPĂ , autopompe , s . f . Pompă ( de incendiu ) montată pe un autocamion și acționată de motorul acestuia . [ Pr : a -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>