Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOR

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 59 pentru MOR.

MORIȘCĂ

MORÍȘCĂ , moriști , s . f . 1. Mașină mică de vânturat grâne . 2. Râșniță cu care se macină pesmet , cafea , piper etc . 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt , de apă sau cu mâna . 4. Jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt ; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic ( folosită și pentru a speria păsările din semănături ) . 5. ( În sintagma ) Morișcă hidrometrică ( sau hidraulică ) = instrument format dintr - un rotor , cu una sau mai multe palete , care se rotește sub acțiunea curentului de apă și servește la măsurarea vitezei unui curs de apă . - Moară + suf . -

 

MORĂRAȘ

MORĂRÁȘ , morărași , s . m . Diminutiv al lui morar ; morărel . - Morar + suf . -

 

MORĂREASĂ

MORĂREÁSĂ , morărese , s . f . Morăriță . - Morar + suf . -

 

MORȚEȘTE

MORȚÉȘTE adv . ( Înv . și reg . ) Ca la mort ( II ) , ca după mort . - Mort + suf . -

 

MORȚIȘ

MORȚÍȘ adv . Cu orice preț , cu încăpățânare , cu insistență . - Moarte + suf . -

 

MORĂRIȚĂ

MORĂRÍȚĂ , morărițe , s . f . 1. Soție de morar ; stăpâna unei mori ; morăreasă . 2. ( La sg . art . ; reg . ) Numele unui dans popular ; melodie după care se execută acest dans . - Morar + suf . -

 

MORAR

MORÁR , morari , s . m . 1. Proprietar sau conducător al unei mori ; muncitor într - o moară . 2. Gândac cu aripile lucioase , brune sau negre , care trăiește prin mori ; gândac de făină ( Tenebrio molitor ) . - Moară + suf . -

 

MORT

MORT , MOÁRTĂ , morți , - moarte , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care nu mai trăiește , care a murit . 2. ( Despre părți ale corpului ) Cu funcțiile vitale pierdute ; paralizat , înțepenit . 3. ( Despre plante ) Uscat , veșted . 4. Fig . ( Despre lucruri ) Fără viață , neînsuflețit ; nemișcat , încremenit . II. S . m . și f . Persoană care a murit , defunct , decedat ; trupul neînsuflețit al unei persoane așezat în coșciug sau

 

ÎNECA

... ÎNECÁ , înéc , vb . I . 1. Refl . și tranz . A muri sau a face să moară prin sufocare în apă ( sau în alt lichid ) . 2. Refl . ( Despre nave ) A se scufunda . 3 ...

 

ȚINTAR

ȚINTÁR , țintare , ( 1 ) s . n . țintari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Joc de societate la care se folosește un carton cu un desen special pe care jucătorii mișcă piese după anumite reguli ; moară . 2. S . m . ( Ornit . ) Inăriță . - Țintă + suf . -

 

CEP

CEP , cepuri , s . n . 1. Dop de lemn , de formă tronconică , cu care se astupă gaura butoiului . 2. Porțiune din tulpina unui portaltoi , care se lasă deasupra altoiului până la dezvoltarea acestuia , cu scopul de a - l proteja . 3. Fusul arborelui de lemn al unei mori țărănești de apă . 4. Proeminență prismatică sau cilindrică fasonată la capătul unei piese de lemn , cu care aceasta urmează a fi îmbucată în altă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>