Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEOBIȘNUIT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 51 pentru NEOBIȘNUIT.
... CURIÓS , - OÁSĂ , curioși , - oase , adj . 1. Care manifestă curiozitate . 2. Care stârnește curiozitate ; ciudat , straniu ; surprinzător , neobișnuit
... CURIOZITÁTE , curiozități , ( 2 ) s . f . 1. Dorință de a cunoaște ( amănunțit ) ceva nou sau neobișnuit ; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit . 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei ființe ; ( concr . ) lucru interesant care se întâlnește ...
... în lung și în lat ) , a umbla ( din loc în loc ) ; p . ext . a hoinări , a vagabonda . 2. Refl . ( Neobișnuit
... A trimite ( pe cineva ) înaintea unui organ de judecată sau de urmărire penală ; a supune o cauză unui for judecătoresc . 2. ( Neobișnuit
DESCURCÁ , descúrc , vb . I . 1. Tranz . A face să nu mai fie încurcat ; a descâlci . 2. Refl . și tranz . A ieși sau a scoate pe cineva dintr - o situație încurcată , dificilă , neobișnuită . 3. Tranz . A lămuri , a limpezi , a clarifica o problemă , o situație confuză , încurcată . - Des ^1 - + [ în ]
... DESTINZĂTÓR , - OÁRE , destinzători , - oare , adj . ( Neobișnuit
EPATÁ , epatez , vb . I . Tranz . A uimi , a impresiona prin purtare , atitudine sau ținută neobișnuită ,
... EXCÉNTRIC , - Ă , excentrici , - ce , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care iese din limitele obișnuitului , foarte original ; neobișnuit , ciudat , bizar , extravagant . 2. ( Mat . ; despre un punct ) Care se află în afara centrului unei figuri ; ( la pl . ; despre figuri geometrice , piese etc . ) care nu ...
EXÓTIC , - Ă , exotici , - ce , adj . Care se află într - o regiune foarte îndepărtată și care impresionează prin aspecte neobișnuite , ciudate ; care provine dintr - o asemenea regiune , care aparține , care este propriu acestor țări . [ Pr . : eg -
... EXTRAORDINÁR , - Ă , extraordinari , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) , Care este cu totul deosebit , care iese din comun ; neobișnuit , nemaipomenit , formidabil , excepțional ; ( despre oameni ) dotat cu calități deosebite , excepționale ; ( despre lucruri etc . ) foarte bun . 2. ( Despre legi , măsuri , funcții etc . ) Care depășește cadrul unei ...
FORMIDÁBIL , - Ă , formidabili , - e , adj . Care uimește prin însușiri neobișnuite , mai ales prin dimensiuni ; extraordinar , uluitor ,