Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIEPTEN
Rezultatele 11 - 12 din aproximativ 12 pentru PIEPTEN.
PIÉPTENE , piepteni , s . m . 1. Obiect de toaletă confecționat din os , din metal , din materiale plastice etc . , cu dinți mărunți , care servește la pieptănat ^1 părul sau pe care femeile îl poartă în păr ca podoabă . 2. ( Mai ales la pl . ) Unealtă cu dinți metalici , folosită în industria casnică la pieptănatul ^1 fibrelor textile ; pieptănuși ; p . ext . element al mașinii industriale de pieptănat fibrele textile . 3. P . anal . Nume dat mai multor obiecte , unelte sau părți componente ale acestora , care seamănă , ca formă sau ca întrebuințare , cu un pieptene ( 1 , 2 ) . [ Var . : piépten s .
TOC ^3 , tocuri , s . n . Porțiune mai ridicată de pe partea posterioară a tălpii încălțămintei , care corespunde călcâiului . TOC ^2 , tocuri , s . n . 1. Cutie ori suport de lemn , de metal , de piele sau de material plastic , cu forme și mărimi diferite , în care se păstrează arme , aparate sau instrumente ; teacă de piele , de carton etc . în care se țin diferite obiecte mici ( ochelari , piepteni etc . ) . 2. Unealtă de scris cu cerneală făcută din lemn , os , metal , în formă de bețișor , la care se adaptează o peniță ; condei . 3. Cadru de lemn sau de metal în care se fixează , la o construcție , ferestrele și ușile . TOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într - un obiect sau într - un material tare . -