Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PILA
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 22 pentru PILA.
PILÍ^1 , pilesc , vb . IV . Tranz . A ajusta , a fasona , a finisa prin așchiere un obiect dur ( de obicei metalic ) cu ajutorul pilei ^1 . PILÍ^2 , pilesc , vb . IV . ( Fam . ) 1. Tranz . A bea , a consuma ( în exces ) băuturi alcoolice . 2. Refl . A se îmbăta ( ușor ) , a se ameți de
PILÍT^3 , - Ă , piliți , - te , adj . ( Fam . ) ( Ușor ) beat , amețit de băutură ; cherchelit . - V. pili ^2 . PILIT ^2 , - Ă , piliți , - te , adj . ( Despre obiecte dure , de obicei metalice ) Ajustat , fasonat , finisat prin așchiere cu pila ^1 . - V. pili ^1 . PILÍT^1 s . n . Pilire . - V. pili ^
... Care aparține părului , privitor la păr ; care are păr . PILÓS^1 , - OÁSĂ , piloși , - oase , adj . ( Pop . ; despre ființe ) Tare , puternic , rezistent ; p . ext . răbdător ; tenace . - Pilă
POL ^1 , poli , s . m . 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice ; p . ext . regiunea din jurul acestor două puncte . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera . 3. ( Fiz . ) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăți . 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer , sau invers . 5. Parte componentă a unei mașini electrice , care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al mașinii . 6. Piesă a unei pile galvanice care stabilește contactul cu circuitul exterior . 7. Fig . Fiecare dintre punctele , situațiile etc . aflate la două extremități opuse . POL ^2 , poli , s . m . Monedă de metal sau de hârtie valorând douăzeci de lei , care a circulat în țara noastră ; douăzeci de lei . POL ^3 subst . ( Înv . ) Jumătate ( dintr - un întreg , dintr - o
POLÁR , - Ă , polari , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la cei doi poli ^1 ai Pământului , de la poli ^1 , caracteristic polilor ^1 ; din regiunea sau din zona polilor ^1 . 2. Adj . Privitor la polii ^1 unui magnet sau ai unei pile electrice . 3. Adj . ( Mat . ; în sintagma ) 4. Adj . ( Fil . ) Care se află într - un raport de polaritate , care prezintă polaritate . 5. S . f . Locul geometric al punctelor conjugate armonic cu un punct dat în raport cu cele două puncte în care o dreaptă variabilă ce trece prin punctul dat intersectează conica
... RÁȘPEL , rașpele , s . n . Pilă de oțel cu una sau cu mai multe fețe , cu dinți rari , folosită la prelucrarea lemnului , a tălpii , a pieselor metalice ...
... RADÚLĂ , radule , s . f . Placă chitinoasă cu numeroși dințișori , asemănătoare cu o pilă
REOFÓR , reofori , s . m . Fir al unei pile electrice . [ Pr . : re -
... TERMOPÍLĂ , termopile , s . f . Pilă
TRAVÉE , travee , s . f . Porțiune dintr - o construcție ( edificiu , pod , viaduct etc . ) care cuprinde două puncte de reazem ( stâlpi , coloane , grinzi , pile etc . ) și deschiderea dintre
URÁNIU s . n . Element chimic , metal alb - argintiu , cu proprietăți radioactive , folosit în pilele