Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLUTITOR

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 28 pentru PLUTITOR.

DERIVA

... albia ei naturală în altă albie sau într - un canal . 3. Tranz . ( Mat . ) A calcula derivata unei funcții . 4. Intranz . ( Despre un vas plutitor ) A se abate , a se depărta din drumul său normal sub acțiunea vântului sau a unui curent ; a ...

 

EMERSIUNE

... EMERSIÚNE , emersiuni , s . f . 1. Stare în care se găsește un corp plutitor cufundat parțial într - un lichid . 2. Ieșire parțială a unui corp ceresc din conul de umbră al altui corp ceresc sau din spațiul ...

 

ESTACADĂ

ESTACÁDĂ , estacade , s . f . 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari , către larg , pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei . 2. Baraj construit de - a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într - un port maritim pentru protejarea contra minelor , corpurilor plutitoare

 

FLOTABIL

... FLOTÁBIL , - Ă , flotabili , - e , adj . 1. ( Despre corpuri ) Care poate pluti la suprafața unui lichid ; plutitor

 

FLOTABILITATE

... de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime . 2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor

 

FLOTANT

... FLOTÁNT , - Ă , flotanți , - te , adj . 1. Care plutește , plutitor

 

FLOTOR

... flotoare , s . n . Nume dat unor obiecte care plutesc la suprafața apei , destinate să efectueze măsurători sau reglaje ori să susțină la suprafață corpuri submersibile ; plutitor

 

GEAMANDURĂ

... GEAMANDÚRĂ , geamanduri , s . f . Corp plutitor

 

INSULĂ

ÍNSULĂ , insule , s . f . 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă , situată fie într - un ocean , mare sau lac , fie în cadrul albiei unei ape curgătoare . 2. ( În sintagma ) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă , având aspectul unei insule ( 1 ) ;

 

MĂTASE

MĂTÁSE , mătăsuri , ( 1 ) s . f . 1. Fibră textilă naturală de borangic prelucrat . 2. ( Bot . ; cu sens colectiv ) Fire subțiri , cafenii - gălbui , care învelesc știuletele porumbului și care ies din pănuși în formă de smoc . 3. Compuse : ( Bot . ) mătasea - broaștei = denumire dată unor alge verzi , filamentoase , care formează mase plutitoare la suprafața apelor dulci stătătoare ; mătasea - bradului = mătreață - de - arbori . [ Pr . : ( reg . )

 

MUCIORNIȚĂ

MUCIÓRNIȚĂ s . f . Nămol rău mirositor care se găsește pe fundul lacurilor și al mlaștinilor , provenit din putrefacția plantelor acvatice plutitoare . - Et .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>