Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROTIRE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 30 pentru ROTIRE.
FURCULÍȚĂ , furculițe , s . f . 1. Obiect ( de metal ) alcătuit dintr - un mâner și doi până la patru dinți , cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură ; furcuță ( 2 ) . 2. Fiecare dintre cele două piese curbate , încrucișate la unul dintre capete , prin care este fixată inima carului pe podul osiei dinapoi , pentru a împiedica rotirea inimii în plan orizontal ; gemănare . [ Pl . și : furculiți ] - Furcă + suf . -
HÂRÂITÓR , - OÁRE , hârâitori , - oare , adj . , HÂRÂITOÁRE , hârâitori , s . f . 1. Adj . ( Despre glas , vorbire , sunet ) Care hârâie ; hârâit ^2 . 2. S . f . Jucărie cu care se produce ( prin rotirea unui dispozitiv ) un zgomot specific , dogit . [ Pr . : - râ - i - ] - Hârâi + suf . -
NUTÁȚIE , nutații , s . f . 1. Mișcare oscilatorie periodică a axei polilor Pământului , determinată de atracția variabilă pe care o exercită Soarele și Luna asupra ecuatorului . 2. ( Fiz . ) Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și face să oscileze axa de rotație proprie a corpului , apropiind - o și depărtând - o de axa fixă . 3. Mișcare a unor organe ale plantelor , constând în oscilații laterale și în rotiri ale vârfului organului respectiv în jurul axei
... PIRUÉTĂ , piruete , s . f . Figură de dans constând din învârtirea completă a unui dansator , executată pe un singur picior ; p . ext . rotire
PÍUĂ , pive , s . f . 1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într - un mediu cald și umed . 2. Vas de lemn , de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi , cu pereții și cu fundul gros , în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide . 3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu . 4. Scobitură în piesa unei instalații , care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă . 5. ( Înv . și reg . ) Mortier . 6. ( Pop . ; în expr . ) A se pune piua ( sau în piuă ) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă . [ Pr . : pi - uă . - Pl . și : piue . - Var . : ( înv . și reg . ) : pívă s .
PROPTÁR , proptare , s . n . Frână la războiul de țesut țărănesc , făcută dintr - o scândură cu crestături , care împiedică rotirea înapoi a sulului cu pânza țesută . - Proptă + suf . -
RĂSUCÍ , răsucésc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A deforma un corp alungit , prin rotirea în sensuri opuse extremităților sale . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) imprima o mișcare de rotație ; a ( se ) roti , a ( se ) întoarce . 3. Refl . A se întoarce brusc pe loc , schimbându - și direcția , poziția ; a se rostogoli . 4. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca o parte a corpului , schimbându - i poziția . 5. Tranz . A învârti cu un gest mecanic un obiect ținut în mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir în jurul unui suport . - Răs - +
... RABATÁRE , rabatări , s . f . 1. ( Mat . ) Rotire
RÓTARY Sistem de foraj mecanic cu circulație continuă de fluid și cu rotirea garniturii de foraj . [ Pr . : r ? utări ] - Cuv .
... ROTATÓRIU , - IE , rotatorii , adj . Referitor la rotire
... ROTISÓR , rotisoare , s . n . Aparat ( electric sau cu raze infraroșii ) la care se frige carnea prin rotire