Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STATORNIC
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 24 pentru STATORNIC.
... DOMICÍLIU , domicilii , s . n . Casa sau locul unde locuiește cineva în mod statornic
... Mat . ) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură . 3. ( Despre obiecte , fenomene sau ființe , comparate cu ele însele sub diverse aspecte , stări ) Neschimbat , statornic
... FIDÉL , - Ă , fideli , - e , adj . 1. Statornic în sentimente , în convingeri etc . ; foarte devotat , credincios . 2. Care reproduce , urmează cu exactitate un model , o normă , un obicei ; care păstrează ( ceva ) întocmai . Traducere ...
... loc , care rămâne fix , stabil ; p . ext . trainic , durabil . 2. Fig . ( Despre oameni și acțiunile lor , despre întâmplări etc . ) Care nu poate fi clintit , schimbat ; statornic
... NEZDRUNCINÁT , - Ă , nezdruncinați , - te , adj . Care nu poate fi zdruncinat sau abătut ; neclintit ; ferm , statornic
NOMÁD , - Ă , nomazi , - de , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană , grup social ) care nu are așezare statornică într - un loc , care se mută dintr - un loc în altul , care rătăcește . 2. Adj . Caracteristic nomadismului . Viață
PERMANENTIZÁ , permanentizez , vb . I . Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină permanent ; a ( se ) statornici . - Permanent + suf . -
SANCȚIONÁ , sancționez , vb . I . Tranz . 1. A aproba , a confirma , a întări o lege , o dispoziție , un act printr - o semnătură autorizată , pentru a - i da valabilitate ; p . gener . a încuviința , a statornici , a consfinți . 2. A aplica o sancțiune ( 2 ) ; a pedepsi . [ Pr . : - ți -
... mult timp ; rezistent , trainic , durabil . 3. Adj . Mare ( ca dimensiuni și greutate ) ; ( fam . , despre ființe ) voinic , robust . 4. Adj . Fig . Temeinic , serios ; p . ext . sigur , statornic
... insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva ; a insista . 2. A rămâne statornic , neclintit ( într - o acțiune , într - un sentiment , într - o hotărâre etc . ) ; a persevera , a persista . 3. A continua să ...
STĂTĂTÓR , - OÁRE , stătători , - oare , adj . 1. Care stă pe loc , care nu se mișcă , imobil , fix ; ( în special despre ape ) care nu curge . 2. ( Înv . : despre oameni ) Cu locuința statornică ; stabil . 3. ( În loc . adj . ) De sine stătător = care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri , care nu depinde de nimeni sau de nimic ; independent . - Sta + suf . -