Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRĂLUCIRE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 57 pentru STRĂLUCIRE.
... BRIANTÍNĂ s . f . Produs cosmetic gras , lichid sau de consistența unei paste , care servește pentru a da strălucire
... CEFEÍDĂ , cefeide , s . f . Stea cu strălucire
... COLORÍT , colorituri , s . n . 1. Totalitatea culorilor unui obiect ; bogăție de culori . 2. Fig . ( Despre abstracte , despre stilul operelor literare etc . ) Nuanță expresivă , strălucire
... ECLATÁ , eclatez , vb . I . Intranz . ( Franțuzism ) A străluci , a impresiona puternic prin strălucire
... a lăsa în umbră , a întuneca , a umbri ; a întrece , a depăși pe cineva ( în merite , în strălucire
... FÁLĂ s . f . 1. Trufie , îngâmfare ; orgoliu . 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva ; mândrie . 3. Strălucire
... FAST ^1 s . n . Splendoare , măreție , pompă ^2 , lux , strălucire
... frumoasă , încântătoare , ca în basme . 2. Reprezentație teatrală , de circ etc . , cu personaje și tematică mitică , cu montare și costumație pline de culoare și de strălucire
... lumină ; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr - un corp aprins ; pară ^1 , văpaie ; flamă . 2. Fig . Înflăcărare , pasiune ; căldură ; strălucire
... LUCÍRE , luciri , s . f . Faptul de a luci ; strălucire
... LUCOÁRE , lucori , s . f . ( Înv . și arh . ) Lumină ; lucire , strălucire