Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VÂRF ASCUȚIT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 65 pentru VÂRF ASCUȚIT.

PIPIRIG

... închis ( Scirpus silvaticus ) ; c ) plantă cu tulpina aspră și rigidă , de culoare cenușie - verzuie sau albăstruie , terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit ( Equisetum hiemale ) ; d ) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară , plină pe dinăuntru , cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1 ...

 

POANSON

POANSÓN , poansoane , s . n . 1. Unealtă alcătuită dintr - o tijă de oțel sau de alt metal dur , de formă conică , triunghiulară etc . , cu vârful gravat în relief , care servește la perforarea sau la marcarea prin presare a unor obiecte de metal , la confecționarea unor matrițe , la baterea medaliilor etc . 2. Piesă a unei matrițe , cu un contur cu muchii tăietoare sau cu o suprafață de lucru plană sau profilată , care servește la decupare , detașare , imprimare etc . prin deformare plastică . 3. Unealtă cilindrică de os , cu vârful ascuțit , cu care se perforează pânza și se dă formă rotundă unor puncte de broderie cu găuri . [ Pl . și

 

ÎMPUNGĂTOR

ÎMPUNGĂTÓR , - OÁRE , împungători , - oare , adj . ( Reg . ) 1. Care împunge , care are vârful ascuțit . 2. ( Despre vite cornute ) Care are năravul de a lovi cu coarnele , care împunge ( 2 ) ; împungaci . - Împung ( prez . ind . al lui împunge ) + suf . -

 

ÎMPUNSĂTURĂ

ÎMPUNSĂTÚRĂ , împunsături , s . f . 1. ( La cusături ) Împungere cu acul ; p . ext . locul unde a pătruns acul ( sau vârful ascuțit al altui obiect ) . 2. Fig . Înțepătură ( 2 ) . - Împuns ( part . lui împunge ) + suf . -

 

ÎNȚEPA

... vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) împunge ușor cu un ac , cu un ghimpe , cu o țeapă , cu orice obiect cu vârf ascuțit . 2. Tranz . Fig . A face aluzii răutăcioase la adresa cuiva ; a ironiza . 3. Tranz . ( Înv . ) A trage în ...

 

ÎNFIGE

... ÎNFÍGE , înfíg , vb . III . 1. Tranz . A face ca un obiect cu vârf ascuțit să intre adânc În ceva ; a împlânta , a vârî . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se apuca de ceva ...

 

CHITONAG

... CHITONÁG^2 , chitonage , s . n . ( Rar ) Unealtă cu vârf ascuțit , cu care se fac găuri în pământ pentru înfipt aracii la vie sau pentru semănatul porumbului . - Et . nec . CHITONÁG^1 subst . ( Reg . ) Pistil obținut ...

 

DAGĂ

... DÁGĂ , dăgi , s . f . ( Franțuzism înv . ) Pumnal cu lama scurtă și groasă , în trei muchii și cu vârf

 

IGLIȚĂ

ÍGLIȚĂ , iglițe , s . f . 1. Croșetă . 2. Unealtă de metal sau de lemn , de formă alungită și plată , cu vârful ascuțit și scobită la ambele capete , pe care se deapănă ața și care servește la împletirea plaselor , la înnodarea ochiurilor etc . ; navetă ^1 (

 

IMINEI

IMINÉI s . m . pl . Pantofi cu vârful ascuțit , purtați în trecut de țărani ; pantofi de modă turcească , cu căputa înconjurând călcâiul , făcuți din marochin și purtați odinioară de

 

MOȚAT

... MOȚÁT , - Ă , moțați , - te , adj . 1. ( Despre oameni și animale ) Care poartă moț ^1 ( 1 ) , cu moț . 2. Cu vârf

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>