Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZID
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 105 pentru ZID.
... COTLÓN , cotloane , s . n . 1. Loc ferit , neumblat ; ascunzătoare , ascunziș . 2. Construcție de zid , suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre , în care se face loc și pe care se așază cazanul la fiert . 3. Firidă făcută ...
... FIRÍDĂ , firide , s . f . Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într - un zid , în peretele unei sobe etc . , cu scop utilitar sau decorativ ; p . ext . deschizătură îngustă într - un zid
... REDÁN , redane , s . n . 1. Lucrare simplă de fortificație , alcătuită dintr - un zid în formă de unghi ieșit în afară , folosită în trecut pentru apărarea unei treceri . 2. Motiv decorativ sculptat în formă de dinți alăturați , folosit în ...
VERDEÁȚĂ , verdețuri , ( 2 ) s . f . 1. Culoarea verde a vegetației . 2. ( La sg . ) Frunze de pătrunjel , de mărar , de leuștean etc . , folosite în alimentație ; ( la pl . ) zarzavaturi , legume ( proaspete ) . 3. Compus : ( Bot . ) verdeața - zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci , pe ziduri umede , pe scoarța arborilor . - Verde + suf . -
... ZIDUÍ , ziduiesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A zidi , a închide sau a înconjura cu ziduri . - Zid
... ÎNGRĂDÍ , îngrădesc , vb . IV . 1. Tranz . A împrejmui un teren ( cu gard , cu uluci , cu zid etc . ) ; p . ext . a hotărnici . 2. Tranz . Fig . A pune limite , a stăvili . 3. Refl . recipr . ( Înv . ) A ...
... ÎNGRĂDITÚRĂ , îngrădituri , s . f . Împletitură de nuiele ( sau gard , zid
... ÎNZIDÍ , înzidesc , vb . IV . Tranz . A fixa o piesă , un element de construcție într - un masiv de zidărie . - În + zid
... ambrazuri , s . f . 1. ( Mil . ) Deschizătură în pereții unei fortificații , prin care se execută trageri cu tunul , cu mitraliera etc . 2. ( Arhit . ) Deschizătură lăsată în zid
... unde se agață pentru a ține nava în loc . 2. Bară ( de metal ) în formă de T sau de X care împiedică un zid
ANTABLAMÉNT , antablamente , s . n . Element de arhitectură așezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcții , care susține