Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZIS

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 31 pentru ZIS.

AVEA

... fi destul să . . . N - are decât să spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea să . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv ) A ști cum . . . , când . . . , unde . . . , cine ...

 

BLEAU

... s . n . ( Reg . ) Tablă de fier care îmbracă osia carului . [ Var . : bleah , bleav s . n . ] BLEAU ^1 subst . ( Reg . ; în expr . ) A nu zice

 

BUNĂOARĂ

BUNĂOÁRĂ adv . De exemplu , de pildă , cum ar fi , să zicem . [ Var . : bunioáră adv . ] - Bună +

 

CÂRC

... CÂRC interj . A nu ( Pop . și fam . ; în expr . ) ( mai ) zice

 

CĂ

CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că

 

C?INE

CÍNE pron . 1. ( Interogativ ; ține locul unui substantiv care denumește o persoană sau un animal ori al unui pronume , așteptat ca răspuns la întrebare ) Cine a venit ? 2. ( Relativ ) Cel ce , acela care . Bine - a zis cine - a zis . . . 3. ( Nehotărât ) Fiecare , oricine , oricare . Zică cine ce va vrea . [ Gen . - dat . :

 

CE

CE pron . invar . I. ( Interogativ , uneori cu nuanță exclamativă ) 1. ( Exprimă o întrebare ) Ce ai ? 2. Pentru care motiv ? din care cauză ? Ce te miri ? 3. ( Interogativ - exclamativ , indică surpriza , indignarea , neîncrederea etc . ) Cum adică ? Nu cumva ? Ce ! Vrei să spui că n - ai fost ? II. ( Adverbial ) Cât ( de tare , de mult ) , cum . Ce - aș mai râde să te văd păcălit . III. ( Cu valoare de conjuncție ) Care lucru anume . Nu mai știa ce să facă de bucurie . IV. ( Relativ ) 1. Care . 2. ( În legătură cu " a fi " , " a găsi " , cu sens explicativ ) Ființă ticăloasă ce ești ! 3. Ceea ce . Ați aflat ce s - a întâmplat ? V. ( Nehotărât ) 1. Un lucru oarecare , nu știu ce , nu știu cât ; ceva . 2. ( Cu repetarea verbului din propoziția principală ) A stat ce - a stat . 3. Orice , oricât . Zică cine ce va

 

CHEMA

... într - un anumit loc . II. Refl . ( impers . ) A avea numele . . . , a se numi ; a însemna , a se zice

 

CICĂ

... CÍCĂ adv . ( Pop . și fam . ; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal ) . 1. ( precedă o afirmație pusă pe socoteala altora ) ( Se ) spune că . . . ( lumea ) zice că . . . , după cum ( se ) crede . 2. ( Indică un sentiment de mirare sau de îndoială ) Dacă poate fi cu putință ! auzi ! 3. ( Povestitorul admite ce se ...

 

CUVÂNTA

... CUVÂNTÁ , cuvântez , vb . I . ( Rar ) 1. Tranz . A vorbi , a grăi , a zice ; a declara . 2. Tranz . A ține un discurs . 3. Intranz . A avea facultatea de a articula cuvinte ...

 

GRĂI

... GRĂÍ , grăiesc , vb . IV . Intranz . și tranz . ( Pop . ) A zice

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>