Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BISERICĂ

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 182 pentru BISERICĂ.

INDULGENȚĂ

INDULGÉNȚĂ , indulgențe , ( 2 ) s . f . 1. Atitudine îngăduitoare față de greșeli ; toleranță , îngăduință , bunătate . 2. Iertare totală sau parțială a păcatelor pe care Biserica catolică o acordă credincioșilor ei în schimbul unei sume de bani ; ( concr . ) document ce conține textul rugăciunilor care trebuie spuse pentru a obține această

 

ISONAR

... ISONÁR , isonari , s . m . ( Înv . ) Persoană care ținea isonul ( la biserică

 

JERTFELNIC

JERTFÉLNIC , jertfelnice , s . n . ( Înv . ) Loc destinat aducerii jertfelor ; ( în biserica creștină ) masa din

 

LIBER-CUGETĂTOR

... LÍBER - CUGETĂTÓR , liberi - cugetători , s . m . Adept al unui curent ideologic care promovează o atitudine critică față de religie și față de biserică

 

MARTIROLOGIU

MARTIROLÓGIU , martirologii , s . n . Scriere care cuprinde lista martirilor ^2 bisericii ( și povestirea suferințelor lor ) sau , p . gener . , lista celor care au suferit ori au murit pentru o idee , pentru o convingere . [ Var . : martirolog s .

 

MIR

MIR ^2 , miruri , s . n . Untdelemn parfumat și sfințit , întrebuințat la săvârșirea unor ritualuri în biserica creștină . MIR ^1 s . n . ( În loc . adj . ) De mir = care nu aparține clerului ;

 

MISTER

MISTÉR^1 , mistere , s . n . 1. Ceea ce este ( încă ) necunoscut , neînțeles sau descoperit ; taină ; secret . 2. Dogmă creștină pe care biserica o consideră inaccesibilă rațiunii omenești . 3. ( La pl . ) Ritualuri religioase în Grecia și Roma antică la care participau doar cei inițiați . 4. ( La pl . ) Lucrare dramatică specifică evului mediu , cu caracter religios sau laic , reprezentată cu prilejul unor sărbători ( religioase ) . [ Var . : ( înv . ) mist�riu s . n . ] MÍSTER^2 s . m . ( Mai ales în Anglia ) Termen de adresare către un bărbat care nu are titlu nobiliar ; domn . - Cuv .

 

MITROPOLIT

MITROPOLÍT , mitropoliți , s . m . Rang în ierarhia Bisericii ortodoxe , inferior patriarhului și superior episcopului ; persoană care deține acest

 

MOLITVĂ

MOLÍTVĂ , molitve , s . f . 1. ( În ritualul Bisericii ortodoxe ) Rugăciune ( citită de preot pentru iertarea păcatelor , în împrejurări speciale ) ; p . ext . oficierea acestei rugăciuni . 2. ( Înv . ) Termen de reverență folosit față de clerici . [ Var . : molítfă , molíftă s .

 

MONIȚIUNE

MONIȚIÚNE , monițiuni , s . f . ( Livr . ) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice ; p . gener . observație , mustrare . [ Pr . : - ți -

 

NĂSĂLIE

... NĂSĂLÍE , năsălii , s . f . Suport de lemn ( ca o targă ) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fi transportat ( la biserică

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>