Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CANTITATE MARE
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 124 pentru CANTITATE MARE.
MAGAZÍE , magazii , s . f . 1. Clădire , construcție , amenajare , încăpere în care se păstrează mari cantități de mărfuri sau de materiale ; depozit . 2. ( Înv . ) Magazin ( 1 ) . 3. Cutie metalică la pușcă în care stau cartușele înainte de
... MÁXIMUM s . n . 1. Limita superioară peste care nu se poate trece ; maxim ^1 . 2. Cea mai mare cantitate
METIONÍNĂ s . f . Aminoacid indispensabil vieții omului și animalelor , conținând mari cantități de sulf , folosit și ca medicament în tratamentul afecțiunilor hepatice . [ Pr . : - ti -
... este umplut cu ceva , în care se află ceva până la limită . 2. Fără goluri ; întreg , compact , masiv . 3. Care cuprinde , conține , are ceva în cantitate sau în număr mare . 4. Care este acoperit , încărcat total sau parțial cu ceva . 5. ( Despre ființe , corpul lor sau părți ale corpului ) Cu forme rotunde , durdulii ; grăsuț . 6 ...
... a curge ploaia . 2. Tranz . și intranz . P . anal . A cădea ( de sus ) sau a lăsa să cadă ceva în cantitate sau în număr mare
... simandicoși , - oase , adj . 1. ( Despre oameni ; astăzi fam . și adesea peior . ) De vază ^1 , distins , respectabil , ilustru , important . 2. ( Înv . ; despre sume , cantități etc . ) Considerabil , mare
... SUPRAALIMENTÁ , supraalimentez , vb . I . Refl . și tranz . A consuma sau a face pe cineva să consume o cantitate de hrană mai mare și mai consistentă decât cea normală , a ( se ) supune unui regim de supraalimentație , a ( se ) hrăni mai substanțial . [ Pr . : - pra - a ...
... SUPRAALIMENTÁT , - Ă , supraalimentați , - te , adj . Căruia i s - a dat sau care a consumat o cantitate de hrană mai mare
... TRIFOLIÓZĂ , trifolioze , s . f . Boală toxică la oi , pricinuită de consumarea în prea mare cantitate
... MĂRÍME , mărimi , s . f . 1. Însușirea de a fi mare ; întindere , dimensiune , cantitate , volum . 2. Durată . 3. Strălucire , grandoare ; glorie , faimă . 4. ( Înv . ) Noblețe sufletească , mărinimie . 5. ( Înv . ) Mândrie , aroganță , trufie . - Mare
... RĂMĂȘÍȚĂ , rămășițe , s . f . 1. Ceea ce a rămas dintr - un tot sau dintr - o cantitate oarecare , după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte ; rest . 2. Ceea ce a rămas neexecutat , neîmplinit dintr - o datorie , dintr - o obligație . 3. ( Înv . ) Ceea ce prisosește . 4. Ceea ce ...