Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GUSTURI

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 181 pentru GUSTURI.

IUȚARI

... IUȚÁRI s . m . pl . ( Reg . ) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă - gălbuie , cu carnea albă , iute la gust

 

IUȚEALĂ

... IUȚEÁLĂ , iuțeli , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este iute , grabă cu care se mișcă cineva sau ceva ; viteză ( mare ) ; repeziciune . 2. Gust

 

IUȚI

... enerva , a se supăra , a se mânia ușor . 3. Tranz . și refl . A da sau a căpăta un gust

 

KITSCH

... KITSCH , kitschuri , s . n . Termen folosit pentru a determina un obiect decorativ de prost gust

 

KRIPTON

... KRIPTÓN s . n . Element chimic din familia gazelor nobile , incolor , fără miros și fără gust

 

LACTOZĂ

... LACTÓZĂ s . f . Substanță organică incoloră , solidă , cu gust

 

LAPTE

... LÁPTE , lăpturi , ( 2 ) s . n . 1. Lichid alb - gălbui cu gust dulceag , foarte hrănitor , secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor ( care constituie hrana exclusivă a sugarului și a puiului de animal ...

 

LEȘIETIC

... LEȘIÉTIC , - Ă , leșietici , - ce , adj . Cu gust

 

LEURDĂ

... LEÚRDĂ , leurde , s . f . Plantă erbacee bulboasă comestibilă din familia liliaceelor , cu flori albe ca zăpada , cu miros și gust

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

LUMINAL

... LUMINÁL s . n . Medicament care se prezintă sub formă de pulbere albă , cristalină , inodoră , cu gust

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>