Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INDICA

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 285 pentru INDICA.

DELEATUR

DELEÁTUR s . n . Nume dat semnului de corectură tipografică prin care se indică suprimarea unei litere , a unui grup de litere etc . [ Pr . : - le - a - ] - Cuv .

 

DENOTA

DENOTÁ , pers . 3 denótă , vb . I. Tranz . 1. A dovedi ( 2 ) , a vădi , a indica . 2. A exprima un anumit

 

DENSIMETRU

DENSIMÉTRU , densimetre , s . n . Areometru cu greutate constantă , care indică direct densitatea lichidului în care a fost

 

DEOARECE

DEOARECÉ conj . ( Indică un raport de cauză între o propoziție regentă și una subordonată ) Fiindcă , pentru că , de vreme ce . [ Pr . : de - oa - ] - De ^4 + oare +

 

DESEMNA

DESEMNÁ^2 vb . I . v . desena . DESEMNÁ^1 , desemnez , vb . I . Tranz . A indica , a numi o persoană considerând - o cea mai potrivită pentru desfășurarea unei activități , pentru ocuparea unei demnități sau a unei

 

DESIGNA

DESIGNÁ , designez , vb . I . Tranz . ( Franțuzism ) A desemna ^1 , a

 

DESINIT

DÉSINIT s . n . Termen folosit la descrierea lucrărilor sau a manuscriselor , pentru a indica cuvintele care încheie un text . - Cuv .

 

DINTRE

DÍNTRE prep . 1. ( Introduce un atribut care arată locul ocupat de cineva sau de ceva între două sau mai multe obiecte ) Care se află între . . . , în mijlocul . . . Spațiul dintre pat și masă . 2. ( Introduce un atribut care arată detașarea unui obiect din mijlocul mai multora de același fel ) Printre , între , din . Dintre sute de elevi . 3. ( Introduce un atribut exprimând o corelație sau o alternanță ) Între . Raportul dintre parte și întreg . 4. ( Introduce un atribut care indică răstimpul dintre două momente cunoscute ) Situat între . . Momentul dintre noapte și zi . 5. ( Introduce un atribut care exprimă un raport de reciprocitate ) Care există între . . . S - au întărit legăturile dintre ei . - De ^4 +

 

DIOPTRU

DIÓPTRU , dioptre , s . n . ( Fiz . ) 1. Suprafață care separă două medii transparente cu indici de refracție diferiți . 2. Dispozitiv sau instrument optic care determină linia de vizare spre un punct dat . [ Pr . : di -

 

DIRECTIV

DIRECTÍV , - Ă , directivi , - e , adj . l . ( Rar ) Care indică direcția , privitor la direcție . 2. ( Tehn . ) Care are direcție

 

DIRECTOR

DIRÉCTOR^2 , - OÁRE , directori , - oare , s . m . și f . Persoană care conduce o întreprindere , o instituție , o publicație etc . sau un sector al acestora ; funcție deținută de această persoană . DIRECTÓR^1 , - OÁRE , directori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care dirijează sau conduce ceva , care indică direcția . 2. S . f . Curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafețe riglate . 3. S . n . ( Elt . ) Element constructiv al unei antene ( 2 ) , folosit pentru mărirea

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>