Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEPLĂCUT

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 113 pentru NEPLĂCUT.

STRICA

STRICÁ , stric , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) transforma din bun în rău ; a ( se ) deteriora , a ( se ) degrada ; a ( se ) defecta . 2. Tranz . ( Pop . ) A sfărâma învelișul tare al unui lucru ( pentru a scoate și a folosi conținutul ) ; a sparge . 3. Refl . ( Despre materii organice ) A se altera , a se descompune sub acțiunea agenților exteriori distructivi ; ( despre aer ) a deveni greu respirabil din cauza unor substanțe sau mirosuri neplăcute , nocive . 4. Tranz . și intranz . A pricinui stricăciuni , daune , lipsuri ; a vătăma . 5. Tranz . A împiedica buna desfășurare a unei acțiuni , a unei stări ; a se pune de - a curmezișul , a tulbura , a zădărnici . 6. Tranz . A influența pe cineva în rău ; a corupe . 7. Tranz . A face ceva greșit , cum nu trebuie . 8. Tranz . și refl . A ( se ) dărâma , a ( se ) nărui , a ( se ) distruge ( o construcție , o așezare etc . omenească ) . 9. Refl . și ...

 

STRICAT

STRICÁT^2 , - Ă , stricați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte , unelte , mecanisme ) Care nu mai poate fi folosit , fiind defect , deteriorat . 2. ( Despre materii organice , îndeosebi despre alimente ) Alterat , descompus ; ( despre aer ) greu respirabil , încărcat de substanțe sau mirosuri neplăcute , nocive . 3. ( Despre înjghebări , construcții ) Dărâmat , surpat , năruit . 4. ( Pop . ; despre oameni și părți ale corpului lor ) Bolnav , vătămat ; p . ext . becisnic . 5. ( Despre relații de prietenie , de dragoste etc . ) Desfăcut , rupt . 6. ( Despre oameni ) Certat , mâniat , supărat ( cu cineva ) . 7. ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Decăzut moralicește ; corupt , desfrânat , depravat . - STRICÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) strica . - V.

 

STRIDENT

... STRIDÉNT , - Ă , stridenți , - te , adj . 1. ( Despre sunete ; adesea adverbial ) Care este ascuțit și puternic , pătrunzător ; lipsit de armonie , neplăcut

 

SUGEL

... SUGÉL , sugei , s . m . 1. Mică plantă erbacee cu miros neplăcut

 

SULF

... SULF s . n . Metaloid de culoare gălbuie , cu miros neplăcut

 

SUPĂRĂCIOS

... SUPĂRĂCIÓS , - OÁSĂ , supărăcioși , - oase , adj . 1. Care se supără ușor , care nu știe de glumă ; susceptibil ; iritabil , irascibil . 2. ( Rar ) Care pricinuiește supărare ; neplăcut

 

SUPĂRĂTOR

... SUPĂRĂTÓR , - OÁRE , supărători , - oare , adj . ( Și adverbial ) Care supără , contrariază , deranjează ; jenant , neplăcut

 

TĂRĂȘENIE

TĂRĂȘÉNIE , tărășenii , s . f . ( Fam . și pop . ) Șir de întâmplări ( neplăcute , complicate ) ; pățanie , încurcătură . - Et .

 

URÂCIOS

... URÂCIÓS , - OÁSĂ , urâcioși , - oase , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Antipatic , nesuferit , neplăcut

 

VALERIANIC

... VALERIÁNIC adj . Acid valerianic ( În sintagma ) = lichid incolor , uleios , cu miros neplăcut

 

ZBORȘI

... a - și zbârli penele , părul . 3. Refl . ( Despre unele alimente ) A începe să fermenteze , să se altereze , căpătând un aspect și un gust neplăcut

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>