Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OPUSUL
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 158 pentru OPUSUL.
... MÂNDRÚȚ , - Ă , mândruți , - țe , adj . , s . m . și f . ( Pop . ) Diminutiv al lui mândru ; ( în special ) persoană dragă cuiva de sex opus
MENÍSC , meniscuri , s . n . 1. Lentilă subțire convexă pe o parte și concavă pe partea opusă . 2. Curbură a suprafeței unui lichid , care apare din cauza aderenței sau a lipsei de aderență în punctele de contact cu un corp solid . 3. Cartilaj în formă de disc , existent între unele articulații ale
... MIAZĂZÍ s . f . Punct cardinal opus nordului ; sud ; amiază ; p . ext . parte a globului pământesc , a unui continent , a unui oraș etc . situată spre acest ...
... MÓNTĂ , monte , s . f . 1. Împreunare a două animale de sex opus
... NADÍR s . n . ( Astronom . ) Punct de pe bolta cerească , opus
... s . m . ( Pop . și fam . ) Calitate a unei femei de a atrage , de a plăcea ( unei persoane de sex opus
OLEACÉE , oleacee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante lemnoase dicotiledonate , cu frunze opuse , care cuprinde specii ca măslinul , liliacul , frasinul etc . ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această familie . [ Pr . : - le - a - ce -
... OPOZÁBIL , - Ă , opozabili , - e , adj . 1. Care poate fi opus , care se poate opune . 2. ( Despre un drept , un mijloc de apărare , o hotărâre judecătorească , un act juridic etc . ) Care trebuie respectat și de alte ...
... OPOZIȚIONÍST , - Ă , opoziționiști , - ste , adj . 1. Care face politică de opoziție . 2. Opus
... OPOZÍT , - Ă , opoziți , - te , adj . ( Înv . ) Opus
ORI conj . , adv . I. Conj . ( Cu funcție disjunctivă , adesea cu nuanță copulativă ) 1. Sau . 2. ( După o regentă , uneori în corelație cu " fie că " , " sau " , introduce sau leagă două propoziții subordonate opuse ) Fie că va da zăpadă , ori că iarba va înverzi . II. Adv . ( Pop . ; introduce o propoziție interogativă ) Oare . [ Var . : or conj . , adv . ] - Et .