Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLĂCEA

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 214 pentru PLĂCEA.

HAZLIU

HAZLÍU , - ÍE , hazlii , adj . 1. Spiritual , plin de haz , de umor ; vesel . 2. Atrăgător , plăcut , simpatic , nostim . [ Var . : ( rar ) hazlâu , - âie , hazulíu , - íe adj . ] - Haz + suf . -

 

HULUBIȚĂ

HULUBÍȚĂ , hulubițe , s . f . Diminutiv al lui hulub . 1. ( Reg . ) Porumbiță . 2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci , de obicei comestibile , cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare , cu carnea albă , cu gustul dulce - acrișor și cu mirosul plăcut ( Russula ) . - Hulub + suf . -

 

IASOMIE

IASOMÍE , iasomii , s . f . Mic arbust originar din India , cu ramuri lungi și verzi , cu flori albe , plăcut mirositoare , cultivat la noi prin parcuri și grădini ( Jasminum

 

IAURT

IAÚRT , iaurturi , s . n . Produs lactat cu un gust acid plăcut și cu aromă specifică , preparat din lapte de vacă , de oaie , de bivoliță sau de capră , prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de

 

IRONIC

IRÓNIC , - Ă , ironici , - ce , adj . Căruia îi place să facă ironii , să ia în râs ; zeflemist , batjocoritor ; care conține , care exprimă o ironie ;

 

IUBI

... sex opus . 2. Tranz . și refl . recipr . A ține extrem de mult la cineva sau la ceva . 3. Tranz . A - i plăcea

 

IUBITOR

IUBITÓR , - OÁRE , iubitori , - oare , adj . Care iubește , înclinat să iubească ; căruia îi place ceva , plin de dragoste , drăgăstos . - Iubi + suf . -

 

IZMĂ

ÍZMĂ s . f . Plantă erbacee perenă din familia labiatelor , cu frunzele pețiolate și florile roșii - violete dispuse în spice la vârful tulpinilor sau ramurilor , întreaga plantă având un miros plăcut caracteristic ; mentă ( Mentha

 

JUCĂUȘ

JUCĂÚȘ , - Ă , jucăuși , - e , adj . 1. Căruia îi place să se joace . 2. Fig . Care se mișcă repede și capricios ; vioi , neastâmpărat , zglobiu . - Juca + suf . -

 

LĂCRIMIOARĂ

LĂCRIMIOÁRĂ , lăcrimioare , s . f . 1. Diminutiv a lui lacrimă ; lăcrimea , lăcrimiță , lăcrimuță . 2. Mică plantă erbacee cu flori mici , albe , plăcut mirositoare , de forma unor clopoței ; mărgăritar . mărgăritărel , cerceluși ( Convallaria majalis ) . [ Var . : lăcrămioáră s . f . ] - Lacrimă + suf . -

 

LĂUDĂROS

LĂUDĂRÓS , - OÁSĂ , lăudăroși , - oase , adj . Care are obiceiul de a se lăuda , căruia îi place să se laude cu orice prilej ; fanfaron , lăudăcios . [ Pr . : lă - u - ] - Lăuda + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>