Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POTRIVIT

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 230 pentru POTRIVIT.

HILOZOISM

HILOZOÍSM s . n . Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie , însuflețită , având capacitatea de a simți și de a

 

HORMISM

HORMÍSM s . n . Concepție psihologică potrivit căreia orice comportament este dirijat către un scop de o forță

 

IBUM

IBÚM s . n . Dispoziție a legilor vechilor evrei , potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se căsătorească cu fratele bărbatului

 

IMPROPRIU

IMPRÓPRIU , - IE , improprii , adj . 1. ( Despre cuvinte , expresii etc . ; adesea adverbial ) Care nu este propriu , potrivit , corect sau indicat . 2. Necorespunzător , nerecomandabil , neindicat ( pentru

 

INADECVAT

INADECVÁT , - Ă , inadecvați , - te , adj . Care nu corespunde , nu este potrivit ; nepotrivit ,

 

INALIENABIL

INALIENÁBIL , - Ă , inalienabili , - e , adj . ( Despre drepturi , bunuri ) Care , potrivit legii sau voinței părților , nu poate fi înstrăinat . [ Pr . : - li -

 

INCONGRUENT

INCONGRUÉNT , - Ă , incongruenți , - te , adj . Care nu este congruent , care nu se potrivește , care nu este în concordanță cu ceva ; nepotrivit , neconcordant . [ Pr . : - gru -

 

INSTITUȚIE

INSTITÚȚIE , instituții , s . f . 1. Organ sau organizație ( de stat ) care desfășoară activități cu caracter social , cultural , administrativ etc . 2. Formă de organizare a raporturilor sociale , potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate ; institut ( 3 ) . Instituția căsătoriei . 3. Organizație care desfășoară o activitate de interes internațional . [ Var . : instituțiúne s .

 

INSTRUMENTALISM

INSTRUMENTALÍSM s . n . Concepție filosofică potrivit căreia noțiunile , categoriile și teoriile științifice nu reflectă realitatea obiectivă , fiind numai niște instrumente pentru săvârșirea unor acțiuni utile

 

INTEGRITATE

INTEGRITÁTE s . f . 1. Însușirea de a fi integru ; cinste , probitate ; incoruptibilitate . 2. Însușirea de a fi sau de a rămâne intact , întreg . 3. ( În sintagma ) Integritate teritorială = principiu de bază al dreptului internațional potrivit căruia fiecare stat are dreptul să - și exercite deplin și nestingherit suveranitatea asupra teritoriului

 

INTERNAȚIONALISM

INTERNAȚIONALÍSM s . n . 1. Solidaritate , colaborare , cooperare liber - consimțită între națiuni popoare , țări etc . egale în drepturi , în scopul sprijinului reciproc . 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general , supranațional . [ Pr . : - ți -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>