Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REPEDE

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 165 pentru REPEDE.

NĂPĂDI

NĂPĂDÍ , năpădesc , vb . IV , 1. Tranz . A invada , a cotropi ; a cuprinde din toate părțile , a împresura ; a acoperi , a umple . 2. Intranz . A se repezi asupra cuiva sau undeva ; a se năpusti , a năvăli , a tăbărî . 3. Intranz . și tranz . ( Despre sânge , lacrimi ) A țâșni , a izbucni ( cu putere și în cantitate mare ) ; a umple , a acoperi pe cineva sau

 

NĂPUSTI

NĂPUSTÍ , năpustesc , vb . IV . 1. Refl . A se repezi asupra cuiva sau undeva ( adesea cu intenții agresive ) ; a năvăli , a tăbărî ; a da buzna . 2. Tranz . ( Înv . și reg . ) A lăsa în părăsire ; a abandona ; a

 

NEOMALTHUSIANISM

... NEOMALTHUSIANÍSM s . n . Teorie contemporană care reia teoria lui Malthus , potrivit căreia populația globului crește mult mai repede

 

NEPUSĂ

... NEPÚSĂ adj . Pe ( Pop . și fam . ; în expr . ) ( sau cu ) nepusă masă = repede

 

NERĂSUFLAT

... NERĂSUFLÁT s . n . Pe nerăsuflate ( În loc . adv . ) = dintr - o răsuflare ; foarte repede

 

NU

... pozitiv , de obicei interogative sau exclamative ) Nu făcea parte și el dintre noi ? II. ( Neagă altă parte de propoziție decât predicatul ) A plecat repede , nu așa cum a venit . III. ( Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă , altul decât predicatul , atenuându - i înțelesul ori dându - i un ...

 

OPERANT

... OPERÁNT , - Ă , operanți , - te , adj . Care își produce ( repede

 

OPERATIV

... OPERATÍV , - Ă , operativi , - e , adj . 1. Care lucrează repede

 

PÂRGAV

... PÂRGÁV , - Ă , pârgavi , - e , adj . ( Reg . ; despre fructe ) Care se coace mai repede

 

PIEZIȘ

... pieziși , - e , adj . , adv . 1. ( Care este ) aplecat într - o parte , oblic , diagonal ; p . ext . strâmb . 2. ( Care se află ) în sau cu pantă ( foarte ) repede . 3. Fig . ( Care este , se face etc . ) ocolit , indirect ; p . ext . ( care are loc ) ( pe ) ascuns , ( pe ) furiș , tainic . 4. ( În legătură cu verbe ca ...

 

PLESCĂIT

... PLESCĂÍT , plescăituri , s . n . 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede și lacom ; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul - gurii sau a buzelor una de alta , prin care se ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>