Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V. TO

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 11397 pentru V. TO.

VĂLURAT

VĂLURÁT , - Ă , vălurați , - te , adj . Care este cu valuri ^1 sau ca niște valuri ^1 ; cu neregularități , cu ridicături și scobituri . [ Var . : vălurít , - ă

 

VĂLUREL

VĂLURÉL , vălurele , s . n . Diminutiv al lui val ^1 . - Val ^1 + suf . -

 

VĂLURIRE

VĂLURÍRE , văluriri , s . f . Formare de ondulații pe suprafața părții carosabile a unei

 

VĂLUROS

VĂLURÓS , - OÁSĂ , văluroși , - oase , adj . Cu valuri ^1 ; cu aspect de valuri ^1 ; unduios . - Val ^1 + suf . -

 

VĂMUI

VĂMUÍ , vămuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A lua , a percepe , a încasa vamă . 2. ( La moară ) A lua uium ca plată pentru

 

VĂPAIE

VĂPÁIE , văpăi , s . f . 1. Flacără mare ; pară . 2. Văpaiță (

 

VĂR

VĂR , VÁRĂ , veri , vere , s . m . și f . 1. Grad de rudenie între copiii sau descendenții persoanelor care sunt frați sau surori ; persoană care se află cu alta într - o asemenea relație de rudenie , considerată în raport cu aceasta . 2. ( La voc . m . ) Termen familiar de adresare către un prieten , un

 

VĂRA

VĂRÁ , vărez , vb . I . Intranz . ( Despre animale ; p . ext . despre oameni ) A petrece vara undeva sau într - un anumit

 

VĂRAR

VĂRÁR , vărari , s . m . Muncitor care lucrează la construirea cuptoarelor de var și la arderea pietrei de var ; persoană care vinde var . - Var + suf . -

 

VĂRAT

VĂRÁT s . n . 1. Faptul de a văra . 2. Taxă care se plătea în trecut pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii ; văratic ( II

 

VĂRATIC

VĂRÁTIC , - Ă , văratici , - ce , adj . , s . n . I. Adj . De vară , specific verii . II. S . n . 1. Locul unde sunt duse oile vara la pășunat . 2. ( Reg . ) Taxă pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii ; vărat ( 2 ) . [ Var . : vărátec , - ă adj . , s . n . ] - Vară + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>