Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 560 pentru C.
CĂPITÁN , căpitani . s . m . 1. Grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului ; persoană care are acest grad . 2. ( Urmat uneori de determinările " de vas " , " de șlep " , " de remorcher " ) Comandant al unei nave militare , comerciale sau de pasageri . 3. ( Înv . ) Persoană care comanda o oștire sau o parte a ei ; comandant . 4. ( Sport ) Jucător care în timpul unei competiții este reprezentantul și conducătorul echipei din care face
CĂPITÉNIE s . f . v .
CĂPÓS , - OÁSĂ , căpoși , - oase , adj . ( Fam . ) 1. Cu capul mare . 2. Deștept . 3. Fig . Încăpățânat . - Cap + suf . -
CĂPRÁR^2 , căprari , s . m . ( Pop . ) Caporal . - Probabil din magh . káprár ( káplár ) . Cf . bg . %kapral% , rus . %kaprál% . CĂPRÁR^1 , căprari , s . m . ( Rar ) Păstor de
CĂPRÉSC , - EÁSCĂ , căprești , adj . De capră . - Capră + suf . -
CĂPRIÓR , căpriori , s . m . I. Animal rumegător sălbatic , mai mic decât cerbul , cu picioare subțiri și agile , cu coarne mici ( Capreolus capreolus ) . II. 1. Fiecare dintre bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case . 2. Fiecare dintre lemnele care formează suportul pe care se așază scândurile patului , platforma zidarului etc . [ Pr . : - pri -
CĂPRIORÍ , căprioresc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A fixa căpriorii ( II 1 ) la o construcție . [ Pr . : - pri -
CĂPRÍU , - ÍE , căprii , adj . Căprui . - Capră + suf . -
CĂPRÚI , - ÍE , căprui , adj . ( Despre ochi ) De culoare cafenie - gălbuie ; căpriu . - Capră + suf . -
CĂPUÍ , căpuiesc , vb . IV . 1. Tranz . ( Înv . și reg . ) A pune mâna pe cineva ; a prinde , a încăpui . 2. Refl . A obține , a - și procura ; a
CĂPUÍRE^2 , căpuiri , s . f . Operație prin care se turtește extremitatea liberă a corpului unui nit , pentru a forma al doilea cap ) . CĂPUÍRE^1 , căpuiri , s . f . Acțiunea de a căpui și rezultatul ei . - V.