Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREȘTERE

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 172 pentru CREȘTERE.

MONONUCLEOZĂ

MONONUCLEÓZĂ s . f . Mononucleoză infecțioasă ( În sintagma ) = boală infecțioasă acută , provocată de un virus , frecventă la copii și la tineri , care se manifestă prin febră și prin creșterea numărului de limfocite și de monocite din sânge . [ Pr . : - cle -

 

NEOLITIC

NEOLÍTIC , - Ă , neolitici , - ce , adj . 1. S . n . Perioadă din istoria omenirii care a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor , caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz , prin apariția agriculturii primitive , a creșterii vitelor și a olăriei ; epoca pietrei lustruite . 2. Adj . Care aparține neoliticului ( 1 ) , care se referă la neolitic . [ Pr . : ne -

 

NESIMȚIT

... NESIMȚÍT^2 , - Ă , nesimțiți , - te , adj . 1. Care este lipsit de bun - simț , de bună creștere , de cuviință , de delicatețe . 2. Care nu este simțit , perceput ; care scapă simțurilor sau trece neobservat ; p . ext . insesizabil , imperceptibil . NESIMȚÍT^1 s . n . Pe ...

 

NUTRIȚIE

NUTRÍȚIE , nutriții , s . f . Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură hrana necesară creșterii și dezvoltării , obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale , refacerii țesuturilor etc . ; p . ext . hrănire , alimentare ;

 

OBEZITATE

... OBEZITÁTE s . f . Creștere

 

OIERIT

OIERÍT^1 s . n . Dare în natură sau în bani percepută în evul mediu , în Țara Românească asupra oilor ; impozit plătit pentru pășunatul oilor . [ Pr . : o - ie - ] - Oaie + suf . - ărit . OIERÍT^2 s . n . Creșterea oilor ; p . ext . păstorit ; oierie ^2 . [ Pr . : o - ie - ] - Oier + suf . -

 

ORFELINAT

ORFELINÁT , orfelinate , s . n . Așezământ , instituție de caritate pentru creșterea copiilor

 

PĂSTORIT

PĂSTORÍT s . n . Ocupația , profesiunea de păstor ( 1 ) ; creșterea vitelor ; păstorie , păstorire . - V.

 

PĂTRAR

... PĂTRÁR , pătrare , s . n . 1. ( Înv . și pop . ) Pătrime , sfert . 2. Fiecare dintre cele două faze ale lunii când aceasta , aflându - se în creștere sau în descreștere , apare luminată numai pe jumătate ( în formă de semicerc ) ; perioadă de timp corespunzătoare fiecăreia dintre aceste două faze ale lunii . - Patru + suf ...

 

PERIOADĂ

PERIOÁDĂ , perioade , s . f . 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment . 2. Interval de timp care se scurge între cele două momente în care se reproduce un fenomen astronomic ; interval de timp după care un astru , în mișcarea sa , se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper . 3. ( Fiz . ) Interval de timp după care se repetă un fenomen , reproducându - se consecutiv valorile unei mărimi caracteristice acelui fenomen . 4. ( Mat . ) Intervalul creșterii minime a variabilei independente , după care se reproduc , în aceeași ordine , aceleași valori ale unor mărimi . 5. Fiecare dintre cele șapte rânduri în care sunt aranjate elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev . 6. Interval de timp dintre două accese ale unei boli . 7. Frază amplă , cu caracter unitar și armonios , datorat în special simetriei structurii ei . 8. Parte unitară dintr - o compoziție muzicală , formată din mai multe fraze . [ Pr . : - ri - oa - . Var . : ( rar ) periód s .

 

PERVITINĂ

PERVITÍNĂ s . f . Substanță organică întrebuințată ca stimulent al sistemului nervos , pentru a face să dispară senzația de oboseală și de somn și pentru creșterea temporară a energiei și a puterii de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>