Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOLOSIRE

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 131 pentru FOLOSIRE.

RENOVARE

RENOVÁRE , renovări , s . f . Acțiunea de a renova și rezultatul ei ; ansamblu de lucrări tehnice , parțiale sau generale executate la un sistem tehnic existent ( mașini , clădiri , instalații etc . ) , fără a - i schimba în esență destinația , pentru a - l ameliora din punctul de vedere al confortului , al folosirii , al igienii sau al esteticii ; renovație . V.

 

REPARA

... REPARÁ , repár , vb . I . Tranz . 1. A face propriu pentru folosire , a reface , a readuce în stare bună , a repune în stare de funcționare ; a drege . 2. Fig ...

 

RISIPĂ

... RISÍPĂ , risipe , s . f . 1. Folosire

 

RITMIC

RÍTMIC , - Ă , ritmici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care are ritm ; cadențat , regulat . 2. S . f . Ansamblu de reguli privitoare la folosirea ritmului în poezie și , mai rar , în proză ;

 

ROTOHELIOGRAFIE

ROTOHELIOGRAFÍE s . f . Tipar caracterizat prin folosirea unei forme de tipar curbe cu suprafața activă gravată în adâncime prin procedee fotochimice și cu ajutorul unei site speciale , care se folosește pentru reproducerea și multiplicarea originalelor în semitonuri ( la reviste , timbre , ilustrații etc . ) ; rotogravură , rotoheliogravură . [ Pr . : - li -

 

SCENOTEHNIC

SCENOTÉHNIC , - Ă , scenotehnici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru . 2. Adj . Referitor la scenotehnică , de scenotehnică ( 1 ) . - Scenă +

 

SIMULAȚIE

... SIMULÁȚIE , simulații , s . f . Simulare ; spec . ( Jur . ) folosire

 

SINCOPAT

SINCOPÁT , - Ă , sincopați , - te , adj . 1. ( Despre muzică , în special despre muzica de jaz ) Caracterizat prin folosirea sincopei ( 2 ) . 2. ( Fon . ; despre vocale sau grupuri de vocale neaccentuate ) Dispărut în interiorul unui cuvânt prin sincopă (

 

SINECDOCĂ

SINÉCDOCĂ , sinecdoce , s . f . Figură de stil care constă în lărgirea sau restrângerea sensului unui cuvânt prin folosirea întregului în locul părții ( și invers ) , a particularului în locul generalului , a generalului în locul particularului , a materiei din care este făcut un lucru în locul lucrului însuși etc . [ Acc . și :

 

STINS

STINS ^2 , - Ă , stinși , - se , adj . 1. Care nu mai arde . 2. ( Despre ochi , privire etc . ) Lipsit de strălucire , de vioiciune . 3. ( Despre sunete , glas etc . ) Lipsit de sonoritate , de intensitate ; slab . 4. ( Despre culori ) Palid , șters . 5. Dispărut , mort . 6. ( Jur . ; despre obligații , acțiuni penale , privilegii etc . ) Care a încetat , care nu mai are curs , care și - a pierdut puterea juridică . 7. ( Despre reflexe condiționate ) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n - a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător . 8. ( În sintagma ) Var stins = pastă vâscoasă , albă , obținută prin reacția dintre piatra de var arsă și apă ( cu numeroase folosiri în construcție ) . - V. stinge . STINS ^1 s . n . Stingere . - V.

 

STUPEFIANT

... stare de inerție fizică și psihică și care , folosită mult timp , duce la obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde ; p . gener . ( substanță ) care , prin folosire

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>