Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GAZ

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 233 pentru GAZ.

EMITE

EMÍTE , emit , vb . III . Tranz . 1. A enunța , a exprima , a lansa o părere , o teorie etc . 2. A elabora , a scoate , a da o lege , un decret etc . 3. A produce gaze , radiații etc . care se pot propagă în mediul

 

ERUCTAȚIE

ERUCTÁȚIE , eructații , s . f . Acțiunea de a eructa și rezultatul ei ; eliminare pe cale bucală a gazelor din stomac ; râgâială ,

 

ERUPȚIE

... ERÚPȚIE , erupții , s . f . 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz , a țițeiului , a lavei etc ; p . gener . țâșnire , izbucnire . 2. Apariția unor pete , a unor bășicuțe , plăci , pustule etc ...

 

EUDIOMETRU

EUDIOMÉTRU , eudiometre , s . n . Aparat alcătuit dintr - un tub de sticlă gradat , cu doi electrozi de platină , folosit la analiza volumetrică a gazelor sau la sinteza anumitor substanțe gazoase cu ajutorul descărcărilor electrice . [ Pr . : e - u - di -

 

EVACUA

EVACUÁ , evacuez , vb . I . Tranz . 1. A lăsa liber , a goli , a părăsi în masă un imobil , o localitate , o regiune etc . ; a elibera ( 4 ) . 2. A lua măsuri de îndepărtare , a scoate în chip organizat , dintr - un loc și a duce în altul oameni , bunuri etc . 3. A elimina gazele nefolositoare din cilindrul unui motor cu ardere internă . 4. A elimina fecalele din intestine . [ Pr . : - cu -

 

EXHAUSTOR

EXHAUSTÓR , exhaustoare , s . n . 1. Ventilator folosit la evacuarea forțată a gazelor , a suspensiilor de particule solide din aer etc . dintr - o încăpere , dintr - o nișă , dintr - o exploatare minieră subterană etc . 2. Dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului . [ Acc . și : exhaústor . - Pr . : - ha -

 

EXPANSIBIL

EXPANSÍBIL , - Ă , expansibili , - e , adj . Care tinde să ocupe un spațiu sau o suprafață din ce în ce mai mare ; ( despre gaze ) care se poate

 

EXPLOZIE

EXPLÓZIE , explozii , s . f . 1. Reacție chimică sau fizică foarte rapidă , violentă , însoțită de efecte mecanice , sonore , termice , luminoase etc . , provocate de descompunerea substanțelor explozive pe care le conține un dispozitiv de distrugere ; explodare , detonație , fulminație . 2. ( În sintagma ) Explozie vulcanică = ieșire bruscă a lavei , a bombelor vulcanice și a gazelor unui vulcan . 3. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă , prin distrugerea calității vechi . 4. Fig . Manifestare bruscă , izbucnire neașteptată și puternică , dar de scurtă durată , a unei acțiuni , a unui sentiment etc . 5. ( Fon . ) Ieșire bruscă a aerului , în momentul rostirii unor sunete , după ce acesta a fost oprit de un obstacol ( limbă , dinți , buze

 

EXPLOZIMETRU

EXPLOZIMÉTRU , explozimetre , s . n . Aparat electronic pentru semnalizarea pericolului de explozie în medii cu gaze și vapori

 

EXPLOZIV

EXPLOZÍV , - Ă , explozivi , - e , adj . s . n . 1. Adj . Care poate exploda , care produce explozie ; explozibil ( 1 ) , fulminant . 2. S . n . Substanță sau amestec de substanțe care , sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic , are proprietatea de a se descompune brusc și violent , cu dezvoltare de căldură , lumină și gaze , provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei ; explozibil (

 

EXPULSIE

... EXPÚLSIE , expulsii , s . f . 1. Împingere în afară a unui gaz

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>