Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIMITAT
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 153 pentru LIMITAT.
... PLAFONÁ , plafonez , vb . I . Tranz . A fixa limita
PLAFONÁT , - Ă , plafonați , - te , adj . ( Despre fonduri bănești , credite etc . ) Care poate merge numai până la o anumită limită . V.
PLÁNȘĂ , planșe , s . f . 1. Foaie de hârtie ( mai groasă ) pe care sunt reproduse desene , fotografii sau picturi , folosită ca ilustrație într - o carte ; carton cu desene sau cu fotografii , care servește ca material didactic ( la predarea științelor naturale ) . 2. Placă de metal sau de lemn în care se sapă litere , note muzicale etc . spre a fi folosită în gravură . 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele , limitată de rosturile de
PLIN , - Ă , plini , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre vase , încăperi , recipiente etc . ) Care este umplut cu ceva , în care se află ceva până la limită . 2. Fără goluri ; întreg , compact , masiv . 3. Care cuprinde , conține , are ceva în cantitate sau în număr mare . 4. Care este acoperit , încărcat total sau parțial cu ceva . 5. ( Despre ființe , corpul lor sau părți ale corpului ) Cu forme rotunde , durdulii ; grăsuț . 6. Care are amploare , intensitate ; desăvârșit . Lună plină = lună perfect rotundă , aflată în faza ei maximă . Voce plină = voce sonoră , cu volum . II. S . n . Ceea ce umple un vas , o cavitate , un spațiu etc . ; conținut ,
PONT ^2 , ponturi , s . n . I. 1. ( Fam . ) Aluzie răutăcioasă , ironie , împunsătură . 2. ( În limbajul jucătorilor de cărți ) Numele uneia dintre cărțile de joc ( considerată de obicei cu cea mai mare valoare ) ; p . ext . prilej favorabil ( la joc ) . II. ( Înv . ) 1. Punct ( în spațiu sau în timp ) ; limită . 2. Articol , paragraf dintr - o lege , dintr - un statut , dintr - o convenție ; p . ext . legea , statutul etc . respectiv . 3. Problemă sau parte a unei probleme în discuție ; idee , principiu care stă la baza unei discuții ; punct . PONT ^1 , ponți , s . m . ( La unele jocuri de noroc ) Pontator ^
PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină
PRAGMÁTIC , - Ă , pragmatici , - ce , adj . 1. Care aparține pragmatismului , referitor la pragmatism , bazat pe pragmatism ; care ia în considerație eficacitatea , utilitatea practică . 2. ( În sintagmele ) Istorie pragmatică = prezentare istorică limitată la fapte , la evenimente . Sancțiune pragmatică = ( în unele țări ) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau
PRESÉRIE , preserii , s . f . Cantitate de bunuri realizată în număr limitat înainte de producția în
PRISÓS , prisosuri , s . n . 1. Ceea ce depășește necesarul , ceea ce întrece o anumită limită ; prisosire , prisosință , prisoseală , surplus , excedent ; p . ext . belșug , abundență . 2. ( La pl . ; înv . și reg . ) Teren agricol care prisosea moșierului și pe care acesta îl arenda
PROLETÁR , - Ă , proletari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține proletariatului , privitor la proletariat . 2. S . m . și f . Cetățean sărac din Roma antică , ale cărui bunuri nu depășeau o limită foarte scăzută ( prevăzută de lege ) . 3. S . m . și f . Muncitor , cu un nivel de viață relativ scăzut , care , pentru a - și câștiga existența , își vinde forța de muncă pentru un salariu în general
PROVIZÓRIU , - IE , provizorii , adj . ( Adesea adverbial ) Care durează sau este destinat să dureze un timp limitat , după care urmează să fie înlocuit ; temporar , vremelnic ,