Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru M

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 8932 pentru M.

MĂLUROS

MĂLURÓS^2 , - OÁSĂ , măluroși , - oase , adj . Cu maluri abrupte , cu coaste repezi ; râpos , priporos . - Mal + suf . - os . MĂLURÓS^1 , - OÁSĂ , măluroși , - oase , adj . ( Rar ) Mălurat . - Mălură + suf . -

 

MĂMOS

MĂMÓS , - OÁSĂ , mămoși , - oase , adj . ( Fam . ) 1. ( Despre copii ) Care este extrem ( sau excesiv ) de atașat de mamă . 2. ( Despre oameni ) Care este extrem ( sau excesiv ) de atașat de copiii săi ; ocrotitor . - Mamă + -

 

MĂNA

MĂNÁ , pers . 3 mănează , vb . I. Refl . ( Despre plante și recolte ) A căpăta mană ( 2 ) ; a se strica din cauza

 

MĂNAT

MĂNÁT , - Ă , mănați , - te , adj . ( Despre plante și recolte ) Atins de mană ( 2 ) ; stricat din cauza manei . - V.

 

MĂNUCHI

MĂNÚCHI s . n . v .

 

MĂNUNT

MĂNÚNT , - Ă , - Ă , adj . v .

 

MĂRFAR

MĂRFÁR , mărfare , s . n . Tren de marfă . [ Var . : marfár s . n . ] - Marfă + suf . -

 

MĂRGEA

MĂRGEÁ , - ÍCĂ , mărgele , s . f . 1. Boabă ( mică ) de sticlă , de piatră etc . , de forme și culori diferite ( înșirată pe ață , cusută pe un veșmânt etc . ) , folosită ca podoabă ; ( la pl . ) șirag format din asemenea obiecte . 2. ( La pl . ) Protuberanțe ale pielii de pe capul și gâtul curcanului . 3. ( În forma mărgică ) Numele dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor , cu flori mici , dispuse câte una sau două în vârful unor spiculețe (

 

MĂRGEAN

MĂRGEÁN subst . 1. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie , mai rar albă , înfipți pe un schelet calcaros ; coral ^1 ( Corallium ) ; p . ext . scheletul calcaros al acestor animale , din care se fac podoabe ; podoabă făcută din acest schelet . 2. Șirag de mărgele făcut dintr - un material asemănător cu mărgeanul (

 

MĂRGELAT

MĂRGELÁT , - Ă , mărgelați , - te , adj . Împodobit cu mărgele (

 

MĂRGINI

MĂRGINÍ , mărginesc , vb . IV . 1. Tranz . A forma limitele , marginile unui lucru , unei suprafețe etc . , a contura un lucru , o suprafață , a încadra , a delimita . 2. Tranz . și refl . A ( se ) limita , a ( se ) reduce , a ( se ) restrânge , a ( se ) rezuma . 3. Tranz . ( Înv . ) A ține sub pază , a fixa cuiva domiciliu forțat ; a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>