Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLĂTI
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 130 pentru PLĂTI.
SUTÁȘ , sutași , s . m . 1. ( În antichitate , mai ales la romani ) Comandant peste o sută de ostași ; centurion . 2. ( În sec . XVII , în Țara Românească ) Membru al unei bresle fiscale care plătea , singur sau împreună cu alții , o dare anuală de o sută de galbeni . - Sută + suf . -
... TIMBRÁ , timbrez , vb I. Tranz . 1. A aplica timbrul legal pe o scrisoare , pe un act oficial etc . ; p . ext . a plăti
TÍMBRU , timbre , ( 1 ) ( 2 , 3 ) timbruri , s . n . 1. Imprimat de dimensiuni mici , emis de stat sau de o instituție special autorizată , care se lipește pe acte oficiale sau pe scrisori și care reprezintă un impozit sau o taxă ; taxă reprezentând valoarea unui timbru ( 1 ) și care este plătită direct unei administrații publice . 2. Însușire a sunetului muzical datorită căreia se deosebesc între ele sunetele de aceeași înălțime și intensitate provenite de la surse diferite . 3. ( Înv . ) Clopot ,
TRAS , - Ă , trași , - se , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre față sau părți ale ei ) Slab , obosit , sleit ( de boală , de supărare etc . ) ; ( despre oameni ) care are fața slabă , obosită , suptă . 2. S . m . Persoană asupra căreia s - a emis o trată pe care este obligată să o plătească la
TREÁPĂD s . n . 1. Trap ( 1 ) . 2. Zgomot produs de mersul unui cal în trap sau de o persoană care calcă apăsat ; tropăit , tropăitură . 3. ( În evul mediu , în Țara Românească ) Taxă sau amendă percepută de la cei care nu - și plăteau datoriile sau de la cei care nu se înfățișau la procesele în care erau implicați . [ Var . : ( reg . ) treápăt s .
TRETÍNĂ , tretine , s . f . Amendă pe care o plătea în evul mediu , în Moldova , hoțul prins asupra faptului , egală cu a treia parte din valoarea lucrurilor furate . [ Acc . și :
TRIBÚT , tributuri , s . n . Obligație ( în bani sau în bunuri ) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor învins și care se plătea la date fixe ; bir (
TRIBUTÁR , - Ă , tributari , - e , adj . Care plătește tribut ; p . ext . dependent , supus (
TUTUNĂRÍT s . n . 1. ( Rar ) Faptul de a cultiva tutun ( 1 ) ; îndeletnicire a cultivatorului de tutun . 2. Dare plătită în trecut domniei de către cei care cultivau tutun . - Tutun + suf . -
VĂCĂRÍT s . n . Dare care se plătea în evul mediu în Țara Românească pentru fiecare cap de vită . - Vacă + suf . -
VĂDRĂRÍT s . n . ( În sec . XVIII , în Moldova ) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin . - Vadră + suf . -