Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROCĂ
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 257 pentru ROCĂ.
FLUIDÁL , - Ă , fluidali , - e , adj . ( Geol . ; despre roci ) Cu aspect de fluid . [ Pr . : flu -
FOLIÁȚIE , foliații , s . f . 1. Mod de așezare a frunzelor în mugure . 2. Proprietate a unor roci de a se desface ușor de pe anumite suprafețe paralele . [ Pr . : - li - a - . - Var . : foliațiúne s .
FORÁBIL , - Ă , forabili , - e , adj . ( Despre roci ) Care poate fi forat ( ușor ) ; care poate fi dislocat prin
FORABILITÁTE s . f . Proprietate a rocilor de a fi ușor dislocate prin
FORÁJ , foraje , s . n . 1. Ansamblul operațiilor care se efectuează pentru a construi o sondă ; forare . 2. Ansamblul operațiilor de fărâmare sau de așchiere a rocilor din pragul găurii de sondă , care se execută în vederea adâncirii acesteia . 3. ( Rar ) Gaură de
FORMÁȚIE , formații , s . f . 1. Alcătuire , întocmire , organizare , constituire . 2. ( Geol . ) Strat de roci caracterizate prin anumite particularități ale constituției lor și care s - au format în anumite condiții geologice dintr - o anumită perioadă de timp . 3. Fel în care este dispusă o unitate militară pentru adunare , marș sau luptă . 4. Ansamblu , echipă artistică . 5. Componența unei echipe sportive ; echipă sportivă . 6. Combinație de cifre , de figuri sau de poziții la unele jocuri sportive , distractive sau de noroc ( șah , loto , pronosport etc . ) . [ Var . : formațiúne s .
FOSILIFÉR , - Ă , fosiliferi , - e , adj . ( Geol . ; despre roci ) Cu fosile (
FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment
FULGURÍT , fulgurite , s . n . Formație tubulară care ia naștere prin topirea rocilor sub acțiunea
... GABRÓ s . n . Rocă
GÁIZE subst . pl . ( Min . ) Roci silicioase poroase și ușoare , constituite din granule de cuarț și din organisme