Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERSURI

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 136 pentru VERSURI.

SORCOVĂ

SÓRCOVĂ , sorcove , s . f . 1. Bețișor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori , cu care copiii lovesc ușor pe spate pe părinții , cunoscuții etc . lor în dimineața zilei de Anul Nou , urându - le , în versuri speciale , sănătate și noroc . 2. Colind recitat de cei care urează cu sorcova ( 1 ) . - Probabil din sorcovi ( derivat

 

SPONDAIC

... SPONDÁIC , spondaice , adj . Vers

 

SPONDEU

... SPONDÉU , spondei , s . m . ( În versificația greco - latină ) Picior de vers

 

STANȚĂ

STÁNȚĂ^2 s . f . v . ștanță . STÁNȚĂ^1 , stanțe , s . f . Strofă cu înțeles deplin , alcătuită din opt versuri cu o anumită schemă de rimă și formând o unitate

 

STIH

... STIH , stihuri , s . n . 1. ( Înv . , pop . și poetic ) Vers

 

STIHOAVNĂ

STIHOÁVNĂ , stihoavne , s . f . Cântare bisericească ortodoxă în versuri , care se cântă la sfârșitul slujbei de

 

STIHUI

STIHUÍ , stihuiesc , vb . IV . Intranz . și tranz . ( Rar ) A face , a compune versuri ; a versifica . - Stih + suf . -

 

STRIGĂTURĂ

STRIGĂTÚRĂ , strigături , s . f . Exclamație onomatopeică ; spec . specie a liricii populare , de obicei în versuri , cu caracter epigramatic , cu aluzii satirice sau glumețe ori cu conținut sentimental , care se strigă la țară , în timpul executării unor jocuri populare ; chiuitură , strigăt . - Striga + suf . -

 

STROFĂ

STRÓFĂ , strofe , s . f . Ansamblu unitar dintr - o poezie format din mai multe versuri legate înre ele prin elemente prozodice ( măsură , ritm ,

 

SUITOR

SUITÓR , - OÁRE , suitori , - oare , adj . , s . f . , s . m . 1. Adj . Care suie , urcă , ascendent ; spec . ( despre plante ) agățător . 2. Adj . ( Despre ritmul versurilor ) Cu intonație crescândă ; ascendent . 3. S . f . Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport . 4. S . m . ( Înv . ) Rudă în linie ascendentă . [ Pr . : su - i - ] - Sui + suf . -

 

TERȚINĂ

TERȚÍNĂ , terține , s . f . Poezie în formă fixă , alcătuită din strofe de trei versuri , dintre care al doilea rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare ; terțet (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>