Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCEPUT
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 164 pentru ÎNCEPUT.
PELÁGIC , - Ă , pelagici , - ce , adj . 1. ( În sintagma ) Zonă pelagică = totalitatea apelor din lacuri , mări și oceane situate deasupra zonelor de fund ( începând de la adâncimea de circa 200 m ) . 2. ( Rar )
... atinge ușor , a șfichiui pe cineva ; p . ext . a bate . 7. Refl . ( Reg . ; despre lună și lumina ei ) A începe
PNEUMOENTERÍTĂ , pneumoenterite , s . f . Pneumonie contagioasă la porci , provocată de un microb , a cărei evoluție se prezintă la început ca o complicație a pestei porcine . [ Pr . : pne - u - mo -
POCINÓG , pocinoage , s . n . 1. Întâmplare rea , neplăcută ; bucluc , belea ; boroboață . 2. ( Reg . ) Început ( de bun augur ) ; saftea . [ Var . : pocinóc s .
PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină
... Intranz . ( Livr . ) 1. A - și încerca vocea sau instrumentul înainte de a executa o bucată muzicală ; p . ext . a începe
PRIM ^2 , - Ă , primi , - e , num . ord . ( Adesea cu valoare de adjectiv ) 1. Cel dintâi ( în spațiu sau în timp ) ; care se află la început , în fruntea unei serii ; întâi , dintâi . 2. Care este înaintea tuturor în privința însemnătății , a rangului , a calităților ; important , principal . 3. ( În sintagma ) Număr prim = număr divizibil numai cu unitatea sau cu el însuși . PRIM ^1 , primuri , s . n . ( Reg . ) Garnitură din blană ( neagră , de miel ) aplicată pe marginea căciulilor , a pieptarelor , a
PRIMORDIÁL , - Ă , primordiali , - e , adj . De la început , de la origine , inițial , originar ; p . ext . de primă importanță , principal , esențial . [ Pr . : - di -
... expr . ) A se prinde de cineva = a - i prii cuiva , a se asimila . V. 1. Tranz . A începe să . . . 2. Refl . ( Pop . ) A se apuca de o treabă , a se porni la lucru . VI. 1. Tranz . A obține ...
... I . Intranz . 1. A acționa într - un anumit fel , a folosi anumite mijloace în săvârșirea unei acțiuni . 2. A începe
PROTÁZĂ , protaze , s . f . 1. Partea întâi a unei perioade condiționale , care cuprinde grupa propozițiilor secundare și care îndreaptă atenția cititorului asupra consecințelor care se enunță în apodoză . 2. Partea de la început a unei drame antice , care cuprindea expunerea