Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACELEA

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 644 pentru ACELEA.

CARE

CÁRE pron . interog . - rel . I. ( Pronume relativ ; are rol de conjuncție , ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată ) . 1. ( Introduce propoziții atributive ) Cartea pe care trebuia să ți - o aduc am pierdut - o . 2. ( Cu valoare de pronume demonstrativ ) Cel ce , cine ; acela . . . , ce . . . 3. ( Cu valoare de pronume nehotărât ) a ) Fiecare . Le porunci să meargă care pe unde va putea . II. ( Pronume interogativ , folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru ) Care n - a înțeles

 

CAZUALITATE

CAZUALITÁTE s . f . Calitate sau stare a ceea ce este cazual ( 1 ) . [ Pr . : - zu - a - ] - Cazual + suf . -

 

CE

CE pron . invar . I. ( Interogativ , uneori cu nuanță exclamativă ) 1. ( Exprimă o întrebare ) Ce ai ? 2. Pentru care motiv ? din care cauză ? Ce te miri ? 3. ( Interogativ - exclamativ , indică surpriza , indignarea , neîncrederea etc . ) Cum adică ? Nu cumva ? Ce ! Vrei să spui că n - ai fost ? II. ( Adverbial ) Cât ( de tare , de mult ) , cum . Ce - aș mai râde să te văd păcălit . III. ( Cu valoare de conjuncție ) Care lucru anume . Nu mai știa ce să facă de bucurie . IV. ( Relativ ) 1. Care . 2. ( În legătură cu " a fi " , " a găsi " , cu sens explicativ ) Ființă ticăloasă ce ești ! 3. Ceea ce . Ați aflat ce s - a întâmplat ? V. ( Nehotărât ) 1. Un lucru oarecare , nu știu ce , nu știu cât ; ceva . 2. ( Cu repetarea verbului din propoziția principală ) A stat ce - a stat . 3. Orice , oricât . Zică cine ce va

 

CESTĂLALT

CÉSTĂLALT , CEÁSTĂLALTĂ , ceștilalți , cestelalte , pron . dem . ( Rar ) Acela care ( din doi sau din două grupuri ) este mai în apropierea noastră ; ăstălalt . - Cest + alalt ( înv . "

 

CETĂȚEAN

... cetățeni , - e , s . m . și f . Locuitor al unui stat , care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel

 

CHEZĂȘIE

CHEZĂȘÍE , chezășii , s . f . ( Adesea fig . ) Faptul de a garanta pentru altul din punct de vedere material sau moral ; ceea ce constituie o garanție pentru cineva sau ceva . Chezaș + suf . -

 

CHINTESENȚĂ

CHINTESÉNȚĂ s . f . 1. Ceea ce este esențial , de bază într - un lucru , într - o concepție etc . 2. ( În filozofia antică ) Substanță considerată drept al cincilea și cel mai subtil element material al lumii , din care ar fi alcătuite corpurile cerești . [ Var . : ( înv . ) cvintesénță s .

 

CHIVERNISEALĂ

CHIVERNISEÁLĂ , chiverniseli , s . f . ( Pop . și fam . ) Faptul de a ( se ) chivernisi ; p . ext . ( concr . ) ceea ce a chivernisit cineva . - Chivernisi + suf . -

 

CITA

CITÁ , citez , vb . I . Tranz . 1. A menționa , a indica , a numi pe cineva sau ceva ( pentru a face cunoscut , pentru a confirma etc . ceva ) ; a reaminti o faptă , o întâmplare care trebuie să servească de exemplu . 2. A reproduce întocmai ceea ce a spus sau a scris cineva ; a da un citat . 3. A chema pe cineva înaintea unei instanțe judecătorești în calitate de parte într - un proces , de martor sau de

 

CIUGULEALĂ

CIUGULEÁLĂ , ciuguleli , s . f . Faptul de a ciuguli ; ( concr . ) ceea ce se ciugulește . - Ciuguli + suf . -

 

CLANDESTINITATE

CLANDESTINITÁTE s . f . ( Rar ) Caracterul a ceea ce este

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>