Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIXÂND

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 337 pentru FIXÂND.

DIBLU

DÍBLU , dibluri , s . n . Mică bucată de lemn sau de metal introdusă într - un zid , în care se fixează un cui pentru prinderea

 

DINOTERIU

DINOTÉRIU s . m . Mamifer fosil proboscidian de mărime uriașă , cu doi fildeși curbați în jos și fixați pe maxilarul

 

DULIE

DULÍE , dulii , s . f . Piesă metalică în care se fixează becul electric și care asigură contactul becului cu rețeaua electrică ; fasung . - După fr .

 

ECHE

ÉCHE , eche , s . f . Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici , servind la manevrarea

 

ELICE

ELÍCE , elice , s . f . 1. Organ de mașină ( având forma unor aripi sau a unor lopeți fixate pe un ax rotativ ) care servește la punerea în mișcare a unui avion , a unei nave etc . 2. Linie curbă care taie sub un unghi constant generatoarele unui cilindru sau ale unui con . [ Var . : helíce s .

 

ELUARE

ELUÁRE , eluări , s . f . Proces de dizolvare și de separare a substanțelor dintr - o coloană cromatografică fixate pe un mediu absorbant , prin spălarea ei cu eluanți ; eluțiune . [ Pr . : - lu -

 

EOZINOFIL

EOZINOFÍL , - Ă , eozinofili , - e , adj . Care fixează

 

EPIFIT

EPIFÍT , - Ă , epifiți , - te , adj . ( Despre plante ; și substantivat ) Care trăiește fixat pe altă plantă fără a fi parazit , aceasta servindu - i numai ca

 

EXCENTRIC

EXCÉNTRIC , - Ă , excentrici , - ce , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care iese din limitele obișnuitului , foarte original ; neobișnuit , ciudat , bizar , extravagant . 2. ( Mat . ; despre un punct ) Care se află în afara centrului unei figuri ; ( la pl . ; despre figuri geometrice , piese etc . ) care nu au centru comun . II. S . n . Organ de mașină în formă de disc , fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și

 

FALCĂ

FÁLCĂ , fălci , s . f . 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții ; ( la oameni ) maxilar ; ( la animale ) mandibulă . 2. ( Tehn . ) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini , care servește la prinderea unui obiect , a unui material etc . , la sfărâmarea ori deformarea unui material etc . - Refăcut din fălci ( pl . înv . al lui falce < lat . falx , -

 

FANON

FANÓN , fanoane , s . n . 1. Fiecare dintre lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor . 2. Îndoitură a pielii de pe marginea inferioară a gâtului , la bovine și la unele rase de ovine ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>