Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru H

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 192 pentru H.

HĂRĂCIT

HĂRĂCÍT s . n . V .

 

HĂRĂGI

HĂRĂGÍ , hărăgesc , vb . IV . Tranz . V .

 

HĂRĂGIT

HĂRĂGÍT s . n . V .

 

HĂRĂNI

HĂRĂNÍ , hărănesc , vb . IV . ( Pop . ) V.

 

HĂRĂU

HĂRĂU , hărăi , s . m . V .

 

HĂRĂZI

HĂRĂZÍ , hărăzesc , vb . IV . Tranz . 1. A stabili , a hotărî ( ceva ) dinainte , în vederea unui scop ; a destina ( 1 ) . 2. ( Înv . ) A face cuiva un dar , o cinste , o donație ; a acorda un drept , un privilegiu , un titlu , o

 

HĂRĂZIRE

HĂRĂZÍRE , hărăziri , s . f . Acțiunea de a hărăzi și rezultatul ei . - V.

 

HĂRĂZIT

HĂRĂZÍT , - Ă , hărăziți , - te , adj . 1. Stabilit , hotărât dinainte ; destinat ( 1 ) . 2. ( Înv . ) Devotat , credincios ,

 

HĂRȘNI

HĂRȘNÍ , hărșnesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A reteza , a tăia ceva ( dintr - o lovitură scurtă ) . 2. A fura ceva ( foarte repede , cu abilitate ) . [ Var . : hărștí , hârșní vb .

 

HĂRȘTI

HĂRȘTÍ , hărștesc , vb . IV . Tranz . V .

 

HĂRȚUI

HĂRȚUÍ , hărțuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri , a nu lăsa în pace pe cineva ; a cicăli , a sâcâi , a pisa . 2. Tranz . A desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a - i provoca panică și de a nu - i permite deplasarea , pregătirea unor acțiuni de luptă , aprovizionarea etc . 3. Refl . recipr . A purta discuții repetate și contradictorii cu cineva , a se lua la ceartă sau la bătaie ; a se încăiera . [ Var . : hârțuí vb . IV ] - Harță + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>